În caz de atac nuclear, suntem pe cont propriu. Adăposturile de protecție civilă din orașe pot găzdui un mic procent din populație, asta în cazul în care nu au ajuns depozite de murături, damigene, biciclete și mobilier vechi. La Buzău, buncărele antiatomice au fost golite în primăvară, însă cele mai multe sunt inutile. Asta, deoarece nu au curent, apă, sunt insalubre și, cel mai important, au rămas fără instalațiile de filtrare a aerului contaminat.
Adăpostul antiaerian pe care am ales să-l vizităm este la subsolul unui bloc din cartierul buzoian Micro 5, pe care locatarii au fost obligați să-l golească de vechituri în primăvară, la scurt timp după ce a început războiul din Ucraina. A rămas un dezastru în urma celor care au scos bicicletele, butoaiele cu murături și
„Trebuia să vină să facă curățenie, așa spunea atunci, dar n-a venit. Am plătit dezinfectatul dar însă mai departe, nimic. Nu ai cum să stai câteva zile în boxele alea. Instalația electrică este distrusă. Subsolul din blocul nostru nu a mai văzut o mână de var de zeci de ani”, spune o locatară din blocul aflat pe Aleea Feroviarilor.
În martie 2022, locatarii au primit termen de la Primărie să golească boxele în care aveau depozitate borcane cu murături, conserve, sticle de vin şi grămezi de vechituri. Vizaţi de măsura transmisă de Primăria Buzău au fost locatarii din peste 30 de blocuri din oraş, cele marcate cu triunghiul albastru pe fond portocaliu, simbolul Protecţiei Civile.
Un astfel de adăpost aflat la subsol poate adăposti aproape 400 de suflete. Ar fi trebuit să aibă energie electrică, toaletă funcțională, instalaţie de filtratre a aerului. Trecerea timpului şi modificările ce au avut loc în imobile şi-au amprenta asupra funcţionalităţii acestor amenajări. Toate dotările au dispărut.
„Au distrus instalațiile de filtro-ventilație, au distrus aerisirile, au făcut rafturi, uși, ziduri, boxele erau pline cu bidoane, cauciucuri, cu de toate”, ne-a declarat Marian Popa, șef Protecție Civilă din cadrul Primăriei Buzău.
Cele mai multe buncăre antiaeriene sunt în zona centrală a Buzăului și în cartierele Micro 3 și Micro 5. Adăposturile de protecţie civilă au fost construite pentru ca oamenii să aibă un loc unde să fie protejaţi în cazul unui eventual atac aerian sau în caz de dezastre chimice, biologice ori nucleare.
Locatarii blocurilor care au buncăre la subsol spun că nu au încredere în capacitatea de protecție a acestor adăposturi în care ar trebui să se refugiez, la nevoie. Unii cred că mai multă siguranță ar avea în propriile apartamente decât în boxele de la subsol care au fost lăsate de zeci de ani în paragină.
„Ușile sunt ruginite, zăvoarele sunt ruginite și nu se mai pot manevra, deci șansele sunt minore într-un astfel de adăpost. Mai bine îmi închid geamurile, ușile și mă baricadez în casă. Rezerve am acolo, în frigider, în debara, ca fiecare, și cu asta-basta. Mă gândesc însă la copiii ăștia care sunt viitorul nostru”, spune un cetățean din cartierul Micro 5.
Condiții jalnice sunt în aproape toate adăposturile de protecție civilă din municipiul Buzău. În afară de punctul de comandă, de sub clădirea Prefecturii, doar un adăpost din oraș se apropie de standardele impuse, adică are curent, rețea securizată de comunicații cu exteriorul, grupuri sanitare. Sunt însă și aici multe lipsuri care îl fac nefuncțional, cum ar fi instalațiile de recirculare a aerului.
„Niciun adăpost nu are sistem electric și totodată trebuie dotate cu ce au fost ele dotate inițial, cu instalații de filtro-ventilație, cu bănci; multe nu au toalete, cadă pentru duș, nu au absolut deloc în ele, sunt goale, goale”, spune Marian Popa, șef Protecție Civilă Buzău.
Refacerea buncărelor antiatomice necesită investiții de sute de mii de lei. O singură baterie din două filtre, conducte pentru aerisire, motoare pentru ventilaoare, costă cel puțin 25.000 de lei. Pentru întreaga rețea de adăposturi din Buzău, sunt necesare cel puțin 25 de baterii. Fondurile ar trebui alocate din bugetul local al municipiului.
