sâmbătă, 15 iunie, 2024

Lansare de publicații și volume științifice, în amfiteatrul Muzeului Județean Buzău

Lansare de publicații și volume științifice, în amfiteatrul Muzeului Județean Buzău

Facebook
Twitter
Email

Prezența Muzeului Județean Buzău în sfera academică națională și internațională este o constantă a ultimilor ani, activitatea de cercetare și de valorificare științifică a specialiștilor instituției fiind susținută la standarde ridicate și apreciată.

Astfel, marți, 21 mai 2024, la ora 12:30, va avea loc în amfiteatrul Muzeului Județean Buzău, lansarea următoarelor publicații și volume științifice:

Analele Buzăului, volumul XV, 2023 – buletin științific editat de secția de Istorie a Muzeului Județean Buzău;
Dr. Constantin I. Stan, Vasile Talpazan, Viața politică în fostul județ Buzău (1918-1937), Buzău, editura Edithgraph, 2023;
Dr. Mădălina Oprea, Astra 1940-1944, Târgoviște, editura Cetatea de Scaun, 2023; colecția Biblioteca Mousaios, nr. 20;
Dr. Mădălina Oprea, Evreii din Buzău sub regimul antonescian (1940-1944), ediția a II-a, Târgoviște, editura Cetatea de Scaun, 2023; colecția Biblioteca Mousaios, nr. 21.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate publicului studiile științifice ale colaboratorilor revistei Analele Buzăului, buletin științific editat de secția de Istorie a Muzeului Județean Buzău.

Revista se află la a XV-a apariție, într-o copertă cu format nou, aniversar. Volumul cuprinde 12 articole și două recenzii de carte care tratează în principal teme legate de istoria orașului și a județului Buzău din perioada Evului Mediu până în Epoca de Aur, cât și teme din istoria națională, istoria jurnalismului, artă și artă bisericească.

De asemenea, lucrarea Viața politică în fostul județ Buzău (1918-1937), semnată de dr. Constantin I. Stan și Vasile Talpazan, aduce contribuții la cercetarea acestei tematici pentru un interval cronologic de două decenii.

Aflăm astfel informații despre formațiunile politice de atunci, ascensiunea unora, decăderea altora, cât și date noi despre figuri politice reprezentative la nivel local sau național.

Anii democrației parlamentare în coordonatele României unite au adus votul universal, egal, direct și secret, dar și o multitudine de formațiuni politice, campanii electorale însoțite de promisiuni specifice, uneori populiste, propagandistice și chiar demagogice.

Totodată și-au făcut apariția și violențele electorale care au atins apogeul sub forma asasinatului politic.

Autorii ne introduc în atmosfera efervescentă a vieții politice interbelice cu o dinamică socială și interumană aparte, deoarece, aici la Buzău (ca de altfel pretutindeni) erau prezente numeroase dispute, neînțelegeri și disensiuni între membrii grupărilor, întreținute de orgolii locale și, mai ales, de jocurile de putere din culisele conducerilor centrale.

Totodată vor fi prezentate și două volume apărute în cadrul colecției științifice Biblioteca Mousaios, semnate de colega noastră, dr. Mădălina Oprea, șef secție Istorie în cadrul Muzeului Județean Buzău. Acestea sunt rodul unor cercetări aprofundate desfășurate în muzee, arhive și biblioteci.

Cartea Astra 1940-1944 se înscrie într-un program de cercetare doctorală derulat între anii 2019 și 2022 și are la bază o imensă documentare în fonduri arhivistice aflate la Sibiu și București și parcurgerea multor apariții istoriografice în literatura de specialitate.

Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român, cunoscută prin acronimul „Astra”, a acumulat, în nouă decenii de viață (1861-1950), o vastă experiență într-o activitate constând în educația adulților sau, conform unei formulări adoptate din istoriografia anglo-saxonă, nation building – construirea națiunii.

Autoarea și-a asumat urmărirea atentă a unei continuități a formelor clasice de existență și de activitate ale instituției – chestiuni administrative, veniturile, adunările generale, programele de conferințe, bibliotecile, muzeele, casele naționale, publicațiile, școlile țărănești, membrii, activitatea despărțămintelor, etc.

În privința lor, continuitatea este adesea numai una de formă, deoarece fondul este profund marcat de starea de beligeranță și mai ales de nuanțarea ideologiei interne și de imperativele politice ale regimului antonescian.

Autoarea a analizat de asemenea și complexitatea relațiilor „Astrei” cu statul sau unele ministere – Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor și Ministerul Propagandei Naționale ori cu instituții precum Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, Biserica, Universitatea „Regele Ferdinand I” Cluj-Sibiu și Fundația Culturală Regală „Regele Mihai I”.

Cartea este rezultatul uneia dintre cele mai ample investigații ale fondului „Astra” de la Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționala ale României pentru intervalul 1940-1944.

Au fost cercetate și fondurile de la București ale Ministerului Propagandei Naționale și al Ministerului Finanțelor care conțin date referitoare la implicarea „Astrei” în susținerea războiului, a programelor guvernamentale de propagandă internă și externă. Instituția a fost cooptată și subjugată interesului guvernului Ion Antonescu pentru realizarea propagandei pentru războiul din Est și a primit de la București cele mai mari subvenții din întreaga sa istorie.

Președintele „Astrei”, medicul și profesorul Iuliu Moldovan, alături de alți eugeniști, dar și istorici, a mobilizat toată resursa umană a Asociațiunii pentru revitalizarea acțiunilor eugenice, culturale, cât și propagandistice.

Scopul principal al lui Iuliu Moldovan a fost acela de a face din „Astra” o instituție mult mai puternică.

În acest sens, el s-a folosit de toate relațiile pentru a atrage fondurile necesare implementării programului său biopolitic, în și prin rețeaua „Astrei”.

Orientarea ideologică spre extrema dreaptă, derapajele rasiste, antisemite și radicalizarea discursului prin promovarea excesivă a unui naționalism biologizant și etnocentrist reprezintă o marcă a „Asociațiunii în acest segment temporal, fiind probabil motivul pentru care mulți cercetători au evitat să aprofundeze și „umbrele” ei.

De la promovarea unei doctrine eugenice care viza impunerea unei igiene sociale cu tentă naționalistă din anii 1930, „Astra” din anii războiului și-a radicalizat discursul și s-a aliniat tacit antisemitismului regimului, beneficiind de foloase în urma aplicării politicii de românizare.

Mai mult, a propus guvernului propriul său proiect de românizare în Transilvania și Banat.

Perioada 1940-1944 a reprezentat pentru instituție începutul sfârșitului.

Deși s-a pus în serviciul colectivității și al națiunii, „Astra” a trăit însă într-o eră a iluziilor, în slujba idealului național, eugenic și creștin.

Lucrarea Evreii din Buzău sub regimul antonescian (1940-1944), semnată tot de Mădălina Oprea, și aflată la a doua ediție, aduce informații noi despre istoricul Comunității Evreiești din Buzău, o colectivitate etnică și confesională, ale cărei începuturi pot fi fixate în anul 1803. „Obștea izraeliților pământeni” din Buzău a fost organizată oficial însă, abia în 1830.

Ideea reeditării acestui volum s-a născut din dorința de a oferi cadrelor didactice și elevilor de liceu un suport de studiu pentru cursul opțional „Istoria evreilor.

Holocaustul”. Intervalul 1940-1944 a fost unul deosebit de dificil pentru cei aproape 1300 de membri ai acestei comunități, deoarece legislația și măsurile dure antisemite implementate de regimul antonesciano-legionar și ulterior doar al guvernului Ion Antonescu au instalat o atmosferă sumbră și chiar de teroare.

Cartea prezintă formele de organizare ale comunității, liderii civili și spirituali, repere tradiționale de spiritualitate iudaică, imobile și așezăminte cu destinații religioase sau educaționale.

Sunt prezentate date care reflectă o dinamică extraordinară din punct de vedere demografic între anii 1940-1944 sau date despre structura profesională a membrilor (cu un procent foarte ridicat de școlarizare), viața publicistică evreiască locală, cercuri culturale sioniste animate de tinerii evrei.

Reculul tuturor acestor forme de manifestare socială și culturală s-a înregistrat ca urmare a ascensiunii antisemitismului începând cu anii 1935, continuat și intensificat sub regimul autoritar al lui Carol al II-lea (1938-1940), dar mai ales după instaurarea Statului național-legionar, apoi sub guvernarea Ion Antonescu.

O bună parte din economia lucrării este dedicată legislației antisemite și impactului pe care aceasta l-a avut asupra vieții evreilor buzoieni și regimului detașamentelor de muncă obligatorie.

Un subiect aparte, fragil și dramatic, este cel al repatrierii copiilor orfani din Transnistria începând cu martie 1944.

Ultima parte a cărții prezintă în anexă o serie de documente de arhivă și fotografii relevante pentru tema abordată.
Accesul este gratuit!

Informaţiile publicate pe site-ul stiridebuzau.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 150 de caractere, cu citarea sursei.