Embargoul decis de Rusia asupra produselor agroalimentare din UE încurcă şi socotelile pomicultorilor români. O fermă pomicolă din judeţul Buzău care exporta de nouă ani toată producţia de prune pe piaţa rusă ține peste o sută de tone de fructe la păstrare, într-un depozit, pentru identificare unui alt cumpărător. Implicit banii care intrau pe această filieră în buzunarul statului român vor trebui recuperaţi din altă parte.
Ferma pomicolă de la Istrița, comuna Săhăteni, care aparţine Universităţii Agronomice Bucureşti, are din 2005 ca principală piaţă de desfacere a fructelor din plantaţiile întinse pe zeci de hectare Rusia. Fructele de o calitate excepţională și la preţuri bune ajungeau chiar în piețele din Moscova. Embargoul a picat ca un trăsnet în ferma de pomi din judeţul Buzău.
”Piața pe care noi nu trebuia să o pierdem este cea a Rusiei, pentru că este o piață vastă, care înghite foarte multe produse și din 2005 toată producția a plecat spre Rusia cu un preț mai bun decât la intern dar cu un avantaj, anume că am adus valută în țară. Noi aveam informații despre acest embargo pentru că neoficial acesta s-a practicat începând cu aces an. Am căutat alte piețe de desfacere pentru a nu rămâne cu producția nevalorificată”, spune Petre Grivu, directorul Staţiunii de cercetare pomicolă Istriţa.
Soiul de prune Stanley, cultivat intensiv pe cele 40 de hectare ale plantaţiei, este, spune cercetătorul buzoian, preferat din mai multe motive: are fructe mari şi gustoase, este autofertil, deci nu mai are nevoie de polenizare şi rezistă bine la intemperii dacă primeşte tratament la timp. În plus, fructele se pot folosi pentru consum, gemuri şi compoturi sau produse alcoolice. Peste o sută de tone de fructe a fost pusă la păstrare, în depozite din Ilfov, pentru a aștepta deblocarea crizei.
”Pentru prună, importatorul a închiriat depozite frigorifice pentru o lună, o lună jumate, fie până când se va ridica embargoul, sau să plece spre alte țări din fosta URSS, Belarus sau Ucraina. Anul acesta avem la depozit 150 de tone, și alte o sută care au fost livrate pe piața internă. Fructele, în special prunele și cireșele, sunt perisabile pe care dacă nu le valorifici la timp riști să le valorifici la o destinație mai slab eficientă din punct de vedere economic, pruna la borhot”, spune Petre Grivu, directorul Staţiunii de cercetare pomicolă Istriţa.
Nu doar prunele din plantaţia de la Săhăteni au căutare pe piaţele din Rusia. Toată producţia de cireşe din primăvară a fost achiziţionată de intermediarul care are contract cu ruşii.
Prunele sunt căutate datorită calităţilor curative. Conţinutul mare de vitamine, A, E , B şi C dar şi de sodiu, potasiu, magneziu şi fier, transformă prunele într-un medicament natural împotriva gutei, aterosclerozei, diabetului sau hepatitei.
Embargoul impus de rusi îi va obliga pe toti producătorii europeni să caute noi piețe de desfacere, iar asta ar putea crea presiune și asupra producătorilor români, printr-o concurență agresivă. Pe de altă parte, în timp ce producătorii vor pierde, mari câștigători ar putea fi consumatorii europeni, care vor putea cumpăra fructe și legume la prețuri mai mici.
