Peste 300 de buzoieni au participat, luni dimineaţă, la ceremonialul de comemorare a eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. Evenimentul a avut loc în Piaţa Dacia iar majoritatea participanților au fost membri ai asociaţiilor de revoluţionari şi rudele celor care şi-au pierdut viaţa în schimburile de focuri din urmă cu 25 de ani.
Un număr de 47 buzoieni au pierit în Revoluţia Română din 1989. 25 dintre ei au murit pe raza judeţului Buzău iar ceilalţi 22, în Bucureşti, Braşov, Hunedoara, Târgovişte şi Timişoara. În fiecare an, eroii sunt comemorați în centrul orașului, la monumentul ridicat în memoria lor.
Festivitatea a debutat cu intonarea imnului şi o slujbă religioasă de pomenire a martirilor. Au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Revoluţiei autorităile locale, asociațiile de revoluționari și partidele politice.
La Buzău, vărsarea de sânge a început pe 22 decembrie. Palatul Comunal, care găzduia Comitetul Judeţean, a fost locul unde s-au înregistrat cele mai multe decese. Vasile Apostol, de 53 de ani, a fost împuşcat cu 18 gloanţe, de un căpitan de securitate, Olteanu, deghizat în ofițer de gărzi patriotice. După 25 de ani, fiul său trăiește în sărăcie. ”Revoluția zicem noi că ne-a adus libertatea dorită dar nu ne-a adus ceea ce ne așteptam. De ani de zile aștept o locuință socială și nimic nu am obținut până acum. Eu locuiesc pe la prieteni iar fetița mea stă la sora mea. Azi am depus o nouă cerere și sper să aibă ecou, măcar acum”, ne-a spus Felix Apostol, fiul lui Vasile Apostol, erou al Revoluției.
Pentru mulți dintre urmașii eroilor Revoluției, sfertul de secol de libertate a fost un episod sumbru al vieții. ”Venea de la serviciu, de la Geofizică, o firmă civilă din mijlocul unor unități militare din Bariera Ploiești. A lucrat pentru că nu a fost anunțat să nu se ducă la muncă, tatăl meu era lângă șofer, în față, iar mașina s-a oprit când șoferul a fost împușcat în cap. Tatăl meu a fost primul rănit, în picior, dar la spital l-au lăsat să moară”, ne-a povestit, cu lacrimi în ochi, Niculina Panțuru, fiica eroului Alexandru Marinescu.
”Tata lucra pe șantier, în București, ca să mă crească, pentru că eram singură, fără mamă. Mergea la televiziune, cu un prieten, și a fost rănit. A murit de Crăciun și nici acum nu știm cum s-a întâmplat”, și-a amintit Felicia Tudor, fiica eroului Gheorghe Tudor.
Un ceremonial religios a fost organizat și la Bustul generalului Ștefan Gușă, din localitatea Spătaru. În calitatea sa de Șef al Marelui Stat Major, la Revoluție, Ștefan Gușă a lansat un mesaj pentru retragerea populației de pe străzi și a refuzat să ceară ajutorul trupelor sovietice pentru a ajuta Armata Română la restabilirea ordinii.
