Pentru sinagoga din Buzău, recenta vizită a ambasadorului Statului Israel în România, dr. Lior Ben Dor, reprezintă o nouă șansă. Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a propus șefului Obștii evreiești donarea templului către municipalitate, pentru a atrage investiții necesare reabilitării.
„În cadrul vizitei la Buzău, Excelența Sa a vizitat și vechea Sinagogă de pe strada Alexandru Marghiloman, nefuncțională în acest moment, unde domnul Max Weiner, unul dintre ultimii reprezentanți ai comunității evreiești din oraș, a reușit, prin prezentarea făcută utilizând cărți de cult și registre vechi, să spună povestea unei comunități evreiești vibrante, cândva numeroasă și activă la Buzău”, a scris primarul Constantin Toma pe Facebook.
„Mă onorează faptul că Excelența Sa Dr. Lior Ben Dor, Ambasadorul Statului Israel în România, împreună cu Viceambasadorul Rami Teplitskiy, au acceptat invitația mea de a efectua o vizită oficială la Buzău. Întâlnirea a debutat la Consiliul Județean Buzău, unde am discutat despre oportunități de colaborare și dezvoltare. Programul a continuat la Primăria Buzău, unde, împreună cu primarul Constantin Toma, ne-am întâlnit cu liderul obștii evreilor din Buzău, domnul Max Weiner. De asemenea, am vizitat Sinagoga și Camera de rugăciune, locuri de o mare importanță pentru comunitatea evreiască din orașul nostru. Vizita a inclus și obiective strategice pentru județul nostru, precum Stația de epurare a apelor uzate, dar și repere culturale și spirituale, cum ar fi Episcopia Buzăului și Muzeul Eparhial”, a scris pe pagina sa de Facebook președintele Consiliului Județean Buzău, Lucian Romașcanu.
Printre obiectivele vizitate s-a numărat și sinagoga, o clădire aflată astăzi în ruină. Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a solicitat șefului Obștii evreiești să doneze sinagoga municipalității, pentru a putea fi atrase investiții în vederea reabilitării.
Sinagoga din Buzău, cândva centrul religios, dar și administrativ al comunității iudaice, care în perioada interbelică număra peste 2.500 de evrei, este de mulți ani o ruină ce se apropie rapid de colaps. De-a lungul anilor, comunitatea s-a redus treptat, iar templul a ajuns un loc al nimănui.
Prima sinagogă din Buzău a fost construită între 1885 și 1886, pe strada Alexandru Marghiloman, pe un teren achiziționat printr-un act autentic din 1850 de către Bercu Haim, tinichigiul, și Iancu Bercovici, de la Nicolae Simion Mocanu. Cum nu era suficient de încăpătoare, a fost demolată, fiind înlocuită cu un templu nou (1910-1912), conform actului comemorativ din 24 mai 1909, parțial inaugurat în 1910, sub conducerea președintelui comunității, H. Korn.
Municipalitatea susține că nu se poate implica în restaurarea sinagogii, deoarece clădirea nu se află în administrarea consiliului local.
O istorie completă a evreilor din Buzău a fost documentată de istoricul Valeriu Nicolescu în lucrarea sa „File de cronică. O istorie a Buzăului în date”, publicată în 2008. Din această carte aflăm că, în 1830, s-a constituit oficial comunitatea evreilor, reorganizată în 1855 pentru a promova interesele comune de cult și cultură.
Recensământul din 1868, realizat pe vremea primarului Nae Stănescu, consemnează 174 de evrei cu diverse meserii: croitor, tâmplar, tinichigiu, ceasornicar, cafegiu, marchitan, covrigar, dascăl, rachier, cârciumar, argintar și bărbier.
La 6 iunie 1896, primarul Nicu I. Constantinescu i-a comunicat lui Marcu Avram, președintele Epitropiei Comunității Israelite, necesitatea mutării cimitirului evreiesc, situat într-o zonă populată a orașului, conform Regulamentului Cimitirelor, care impunea amplasarea acestora la cel puțin 200 de metri de marginea localității.
În 1933, Buzăul avea 39.954 de locuitori, dintre care 3.844 erau evrei. Alte evenimente consemnate de Valeriu Nicolescu includ mutarea cimitirului evreiesc în 1940, interzicerea circulației evreilor pe străzi între orele 20:00 și 7:00 în 1941 și crearea în 1942 a Comisiei Județene pentru administrarea bunurilor expropriate de la evrei.
