duminică, 9 februarie, 2025

Seceta a pârjolit pajiștile. Fermierii folosesc deja furajele din depozite iar animalele ar putea muri de foame la iarnă

Seceta a pârjolit pajiștile. Fermierii folosesc deja furajele din depozite iar animalele ar putea muri de foame la iarnă

Vlcsnap 2022 08 14 12h44m55s750
Facebook
Twitter
Email

Este disperare mare printre crescătorii de animale, din cauza secetei. Uscăciunea a pus stăpânire pe pajiști mai devreme decât în alți ani, iar mulți fermieri s-au văzut nevoiți să-și aducă acasă animalele, pentru a le hrăni cu furajele din ogradă. Crescătorii speră să primească ajutoare de la stat, să-și refacă stocurile de hrană ca să aibă cu ce scoate animalele din iarnă.

Bărăganul buzoian este deja un deșert arămiu cât vezi cu ochii, de la vegetația arsă de soare. Pentru că iarba a dispărut brusc de pe câmp, rând pe rând, proprietarii de ovine au abandonat stânele și au decis să-și aducă acasă animalele, pentru a le hrăni cu ce au în ogradă.

Pe islazul comunei Smeeni, oile și caprele încă lăsate la păscut pot fi numărate pe degete. Se hrănesc cu puțina vegetație de lângă albia râului Călmățui și scoarța salcâmilor sub care, de altfel, se și feresc de soarele arzător.

Turmele de oi și capre de pe lunca dintre satele Smeeni și Maxenu mai au iarbă pentru o perioadă foarte scurtă, se plâng crescătorii de ovine din zonă.

„Ce mănâncă ele acum? Pășune din asta uscată, cât o mai ține, o lună, o săptămână, depinde. E bine că a dat ploaia asta de a mai înveselit-o oleacă”, ne spune Gigel Marin, proprietar de oi din satul Maxenu, comuna Țintești.

Crescătorii de animale din localitățile Bărăganului spun că pășunatul se va termina mult mai devreme decât în alți ani. În prima parte a lunii august, spune domnul Marin, iarba trebuia să fie încă verde și destul de înaltă cât să poată fi mâncată de animale.

Pentru că verdeața a dispărut, oile și caprele vor fi aduse mai repede în adăposturi iar furajele strânse în ferme se vor epuiza mai repede. Mulți dintre fermieri se așteaptă la vremuri grele și cred că vor ajunge să vândă din animale, dacă vor rămâne fără hrană pentru ele în miez de iarnă.

„Acasă am strâns de anul trecut și anul acesta lucernă, paie, ciocanii pe care îi facem acuma. Dar, ce vom face mai încolo nu știu. Am ajuns să hrănim ovinele deja din stoc, la iesle, cum zicem noi, iar din ce am strâns, dacă să ne ducă până la 1 ianuarie anul viitor”, spune Gigel Marin, proprietarul unei mici ferme din satul Maxenu.

Rumegătoarele mari, precum vacile, sunt și mai greu de întreținut în această perioadă, deoarece smocurile de iarbă sunt foarte mici. Au noroc, culmea, spun proprietarii lor, că s-a uscat porumbul pe câmp și se poate intra mai devreme în lanuri pentru a-l tăia.

Porumbul uscat este cules, adus cu căruța de la câmp și împrășiat pe terenul de pe care vitele ar fi trebuit încă să pască. „Vitele nu mai au de multă vreme ce să mai mănânce pe câmpul ăsta, pentru că s-a uscat toată iarba. Cărăm porumb uscat ca să dea și ele un randament de lapte”, ne spune Ninel, crecător de vite din Țintești.

Florin Marin este unul dintre crescătorii de vaci pentru lapte din zona de câmpie a Buzăului care s-au înscris în programele de subvenționare a zootehniei. Pentru a putea să încaseze banii, el trebuie să aibă mare grijă ca animalele marcate și înregistrate la APIA să dea randament și, în primul rând, să scape sănătoase din această perioadă grea.

„Avem o perioadă, de când depunem dosarul la APIA și până pe 15 noiembrie, când noi trebuie să avem animalele în fermă. Cum acuma este secetă, noi tot ce am strâns din primăvară, ăla puțină lucernă, celălalt puțin nutreț, trebuie să ne ducem cu ele până pe 15 noiembrie. După aceea, nu știu ce o să mai facem”, spune Florin Marin.

Acesta spune că nu exclude ca, la iarnă, să fie nevoit să ducă din animale la abator, dacă rămâne fără hrană pentru ele. Este necesar, spune Florin Marin, ca statul să plătească mai repede subvențiile pentru animale, ca să aibă cu ce să-și suplimenteze stocul de furaje.

Informaţiile publicate pe site-ul stiridebuzau.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 150 de caractere, cu citarea sursei.