România riscă să piardă o parte importantă din patrimoniul său vegetal, pe fondul schimbărilor climatice, al extinderii speciilor invazive și al intervenției omului asupra mediului. Cercetătorul Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău, avertizează că lipsa măsurilor de protecție și resursele insuficiente pentru conservare accelerează pierderea unor plante valoroase, atât din flora spontană, cât și din culturile agricole.
„Practic, indiferența omului și măsurile care nu sunt luate corespunzător au condus și conduc în continuare la pierderea de resurse genetice, fie de cultură, fie când vorbim de resursele naturale din flora spontană”, atrage atenția Costel Vînătoru.
Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău are responsabilități în conservarea unei game largi de plante, de la specii legumicole și floricole până la plante aromatice și medicinale. Activitatea instituției este însă îngreunată de lipsa personalului și de resursele financiare insuficiente, care limitează capacitatea de protejare a acestui patrimoniu.
Salvarea patrimoniului vegetal, o problemă de interes național
Directorul instituției consideră că protejarea resurselor genetice ar trebui să devină o prioritate la nivelul întregii țări și cere intervenții urgente pentru a preveni pierderile ireversibile.
„Salvarea patrimoniului genetic ar trebui să fie o problemă de interes național, ar trebui, trecută, dacă mă întrebați, chiar prin CSAT și luate măsuri în regim de urgență pentru că pierdem acest tezaur și nu pierdem decât pâinea noastră toate zile, pierdem medicamentele, pierdem energie”, a declarat Costel Vînătoru.
Schimbările climatice și apariția unor boli și dăunători greu de combătut pun în pericol inclusiv plantele cultivate. Unele specii esențiale pentru agricultura românească ar putea deveni tot mai dificil de cultivat, avertizează cercetătorul. Printre exemple se numără tomatele, afectate de agenți patogeni și dăunători apăruți recent în România.
„S-ar putea ca chiar specii de bază, care, în cazul nostru, în legumicultură, ocupau suprafețe foarte mari sau dețineau ponderea, cum ar fi tomatele, să fie foarte greu de cultivat în România datorită patogenilor, bolilor și dăunătorilor, care au pătruns recent în România și nu pot fi combătuți pe cale chimică”, a explicat directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău.
Dispar plantele, dar și cunoștințele transmise din generație în generație
Pe lângă amenințările la adresa biodiversității, România pierde treptat și tradiția utilizării plantelor medicinale. Dispariția unor specii și diminuarea interesului pentru remediile tradiționale pot duce la pierderea unor cunoștințe păstrate de-a lungul generațiilor.
Specialiștii avertizează că protejarea florei spontane și conservarea resurselor genetice nu înseamnă doar salvarea unor plante, ci și păstrarea unor resurse esențiale pentru alimentație, medicină și agricultură. Fără măsuri concrete și finanțare adecvată, o parte din acest patrimoniu ar putea fi pierdută definitiv.









