Furtul spectaculos din Olanda, unde piesele de tezaur ale României au fost ținta hoților, ridică semne de întrebare asupra viitoarelor împrumuturi de artefacte valoroase. În acest context, Muzeul Județean Buzău analizează cu atenție dacă va mai permite expunerea diademei de la Gherăseni în cadrul expoziției internaționale „Attila the Hun”, programată să aibă loc la sfârșitul anului în Ungaria.
Incidentul care a zguduit lumea muzeală europeană s-a petrecut sâmbătă, la muzeul din Assen, unde hoții au reușit să fure coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice, obiecte de neprețuit din patrimoniul României.
Printre exponatele aflate la Assen s-a numărat și un pandantiv semilunar din aur, datând din secolul I î.Hr., descoperit la Cârlomănești și împrumutat de Muzeul Județean Buzău, însă acesta a scăpat, se pare, de ochii hoților.
În aceste condiții, muzeografii din Buzău se gândesc de două ori înainte de a permite diademei de la Gherăseni să părăsească din nou țara. Considerată o piesă de tezaur național, această diademă a fost descoperită într-un mormânt ce i-a aparținut unei prințese cu craniul alungit, un misterios simbol al unui statut aparte. De-a lungul anilor, a fost admirată în numeroase expoziții internaționale și studiată de specialiști, însă întrebarea rămâne: merită riscul unei noi călătorii peste graniță?
„Expoziția din Ungaria, <Attila the Hun>, propune o incursiune fascinantă în epoca hunică, reunind artefacte descoperite în România, dar și picturi și obiecte de artă ce ilustrează această perioadă. Avem în patrimoniu numeroase piese relevante pentru secolele IV-V, descoperite în județul Buzău, la Gherăseni și Grindu, dar în lumina celor întâmplate în Olanda, ne punem serios problema siguranței acestor obiecte”, a declarat directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.
Diadema de la Gherăseni este un artefact valoros descoperit într-un mormânt de elită din perioada migrațiilor, aflat în județul Buzău. Podoaba i-ar fi aparținut unei femei de rang înalt, cunoscută sub numele de „Prințesa cu craniul alungit”, datorită unei practici specifice triburilor migratoare din secolele IV-V.
Craniul alungit sugerează apartenența la o elită războinică sau aristocratică, influențată de cultura hunică, unde deformarea artificială a capului era un semn al statutului social. Diadema, confecționată din aur, întărește ipoteza că această femeie avea un rol important în comunitatea sa, fie ca nobilă, fie ca soție sau fiică a unui lider războinic.