Valurile de căldură care afectează în aceste zile aproape întreaga Românie readuc în prim-plan o întrebare care a aprins rețelele sociale: „De ce ne plângem azi de căldură, dacă și în anii ’80 sau ’90 verile erau la fel de fierbinți?”
La prima vedere, temperaturile nu par diferite: și atunci, și acum, în plină vară, termometrele urcau lejer peste 35 de grade Celsius. Totuși, senzația de disconfort e mai accentuată astăzi, spun specialiștii, din mai multe motive.
„Ceea ce s-a schimbat nu este doar clima, ci și mediul în care trăim”, explică climatologii. Urbanizarea accentuată, asfaltul, betonul, lipsa arborilor și umiditatea crescută fac ca organismul să resimtă mai greu aceleași valori termice.
Dacă în copilărie fugeam desculți prin praf, la umbra unui nuc, azi traversăm bulevarde încinse de zeci de grade, în orașe sufocate de mașini și clădiri. În trecut, nopțile erau mai răcoroase, iar căldura zilei era atenuată de vegetație și de lipsa poluării.
Potrivit meteorologilor, umiditatea medie în orașe a crescut semnificativ față de acum 30-40 de ani, iar indicele de confort termic face ca 35°C să fie percepuți ca 40°C sau chiar mai mult, în funcție de vânt, nori și poluare.
Dezbaterea din online e vie. Unii români spun că „ne-am înmuiat, nu mai rezistăm ca pe vremuri”, în timp ce alții vorbesc despre schimbările reale de mediu și despre cât de diferit reacționează corpul uman în contextul de azi.
În lipsa unor soluții rapide la schimbările climatice, specialiștii recomandă măsuri de adaptare la nivel urban: mai multă umbră naturală, suprafețe care reflectă căldura, izolare termică eficientă și reducerea poluării.
Până atunci, canicula rămâne o provocare tot mai grea, chiar dacă cifra de pe termometru pare aceeași ca în anii copilăriei.
