Toamna este anotimpul în care aproape fiecare gospodărie din țară pregătește murături, însă localnicii de pe Valea Slănicului, din județul Buzău, au un avantaj aparte. În loc să prepare saramura acasă, ei o iau direct din natură: apa sărată izvorăște chiar din munte. Oamenii vin la izvorul natural din zonă și își umplu bidoanele cu saramura gata făcută, folosită apoi pentru murăturile de iarnă.
Izvorul cu apă sărată se află chiar la poalele muntelui de sare din Mânzălești. În fiecare toamnă, localnici și vizitatori din toată țara vin aici să ia saramură.
„Din Tulcea, Galați, București, câți nu vin! Și pentru poze, și să ia saramură. Mulți nu au bidoane și mă roagă să le dau. E foarte bună apa pentru murături și curge tot timpul. În fiecare an venim, e cea mai bună”, spune o femeie venită la izvor.
Localnicii folosesc această apă sărată de generații întregi, nu doar pentru legume, ci și pentru conservarea cărnii în timpul iernii.
„Aici a fost fundul Mării Sarmatice, și de atunci au rămas aceste depozite mari de sare. Apa izvorăște direct din muntele de sare pe care ne aflăm acum”, explică Cecilia Petrescu, custodele Muzeului „Timpul Omului” din Mânzălești.
În gospodăriile din sat, pregătirile pentru iarnă sunt deja în toi. Legumele culese din grădină sunt spălate, curățate și așezate în borcane, împreună cu țelină, foi de dafin și mărar pentru aromă.
„Eu pun și crenguțe de mărar, pentru gust. La un litru de apă, cam 120 de grame de saramură, iar dacă mai e nevoie, mai adaugăm. Legumele sunt foarte dulci, mai ales morcovii”, povestește Maria Iamandei, gospodină din Mânzălești.
Saramura naturală, care țâșnește din pământ, este folosită an de an în toate gospodăriile din Mânzălești și din satele vecine. În apropiere se află și cea mai lungă peșteră de sare din Europa, de peste 3 kilometri, însă aceasta nu poate fi vizitată, deoarece intrarea se surpă constant, iar accesul este periculos.
