După torţionarul Vişinescu, încă un fost gardian al temutei puşcării politice de la Râmnicu Sărat va intra în atenţia procurorilor. Este vorba despre un ploieştean pe care specialiştii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului l-au descoperit în urmă cu câteva luni. Metodele folosite de torţionari şi chinurile la care au fost supuşi aici deţinuţii din rândul elitei politicienilor interbelici sunt temele Universităţii de Vară, găzduită zilele acestea de municipiul Râmnicu Sărat. Ajunsă la a şaptea ediţie, Universitatea de Vară este prima şcoală de vară din România în care se studiază sistemul represiv comunist şi este dedicată mediului universitar. La ediţia din acest an, intitulată „Închisoarea tăcerii – Lecţia Comunismului”, participă un număr de 26 de studenţi din toată ţara. Organizatorul evenimentului este Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, ai cărui specialişti se împart zilele acestea între sesiunea de comunicări şi documentarea activităţii torţionarilor care au lucrat în puşcăria de la Râmnicu Sărat.
„În afară de colonelul în rezervă Alexandru Vişinescu, pe care institutul l-a identificat şi i-a cerut începerea urmăririi penale pentru omor deosebit de grav, mai există o altă persoană care a fost aici ofiţer politic, care trăieşte, locuieşte la Ploieşti. Aceste date au fost furnizate deja Parchetului. Din punctul nostru de vedere, ofiţerul politic are date despre regimul de aici şi cu privire la activitatea a maiorului din acea vreme, Alexandru Vişinescu. Fostul gardian va fi probabil audiat la Parchet pentru că a refuzat să vorbească cu o echipă a institutului care l-a găsit la Ploieşti în urmă cu câteva luni şi atunci singura modalitate legală de a vorbi cu el este prin intermediul procurorilor”, a precizat Andrei Muraru, preşedinte executiv al IICCMER.
Istoricul Adrian Cioroianu s-a numărat şi el printre vizitatorii închisorii de la Râmnicu Sărat. Mărturiseşte că Universitatea de Vară i-a dat ocazia să vadă, pentru prima oară, temniţele în care au fost închişi lideri politici ai perioadei interbelice. „Orice vizită îţi dă dimensiunea ceva mai reală a suferinţei care s-a produs aici. Este un loc aparent inofensiv, un loc relativ mic. Probabil că acum, în România, sunt case mai mari ale unor oameni cu bani. Cu toate acestea, aici este un zăcământ de durere”, a ţinut să precizeze istoricul Adrian Cioroianu.
Încă din anul 1947, în puşcăria de la Râmnicu Sărat au fost închişi ca deţinuţi politici ţăranii originari din zona Buzăului care s-au opus colectivizării ori au evitat depunerea cotelor agricole obligatorii. Apoi au fost încarceraţi membri ai partidelor tradiţionale (PNŢ şi PNL) din aceeaşi zonă, iar din 1957, liderii Partidului Naţional Ţărănesc Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr, Ion Diaconescu, Victor Rădulescu Pogoneanu precum şi foştii miniştri Ion Petrovici şi Petre Tomescu.
Închisoarea politică de la Râmnicu Sărat va intra, în 2015, într-un amplu proces de reabilitare, care va necesita investiţii de aproape 10 milioane de euro. Penitenciarul va fi transformat într-un muzeu al crimelor comunismului, ce urmează să fie inaugurat în 2016.
