Căpitanul Constantin Scorţea a murit, miercuri, în timpul unui exercițiu de parașutare, pe aerodromul militar Boboc, județul Buzău. Acesta era echipat cu un complet de parașute românești, BG-7M și BG-3M, rămase în dotarea unor unități de aviație.
Ancheta declanșată de procurorii militari după moartea ofițerului este în plină desfășurare. Aceștia strâng probe și informații pentru a stabili de ce parașutistul, un militar cu peste 60 de salturi în cariera sa, nu a putut ateriza în siguranță de data aceasta.
Potrivit unui comunicat al MApN, accidentul a survenit în jurul orei 14.00, pe timpul executării manevrelor de aterizare. ”Ofiţerului i-a fost acordat primul ajutor la faţa locului, dar, cu toate eforturile medicilor, a fost constatat decesul militarului”, se arată în comunicat.
Câțiva martori prezenți la exercițiu ne-au transmis că zborul ofițerilor din structura Statului Major al Forțelor Aeriene (SMFA) s-a efectuat din avioane C 27J Spartan, cu punct de parașutare stabilit între hangarele bazei aeriene din Boboc și căile de rulare.
Căpitanul Constantin Scorțea a părăsit aparatul de zbor cu câteva minute înainte de ora 14.00, echipat cu un complet de parașute românești BG (Baștan Grigore n.r.).
Este vorba despre parașuta principală BG-7M și parașuta de urgență BG-3M, mai mică, poziționată pe pieptul militarului. Acestea au intrat în dotarea Armatei Române la începutul anilor ’70 și modernizate ulterior.
Parașutiștii și forțele pentru operații speciale le-au înlocuit după anii 2000, însă câteva ar fi fost păstrate în serviciu de unități ale Statului Major al Forțelor Aeriene, pentru brevetarea personalului navigant, cum este și Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Potrivit unui martor, ofițerul a efectuat saltul la liber, adică fără conectare la cablul dispus în interiorul aparatului de zbor, de la 3.000 de metri altitudine.
Acesta a căzut destul de mult în gol doar cu parașuta extractoare, apoi i s-a deschis brusc parașuta de siguranță BG-3M, cea din față. Suspantele acesteia s-ar fi încurcat în parașuta extractoare, apoi s-au înfășurat în jurul militarului.
În lipsa portanței, căpitanul Scorțea a aterizat cu o viteză foarte mare, impactul cu solul provocându-i decesul. Echipajul medical care a supravegheat exercițiul a intervenit repede, însă manevrele de resuscitare au fost inutile.
Cei care au ajuns în apropierea locului în care a aterizat militarul din Câmpia Turzii au constatat că parașuta stabilizatoare, cea care reglează poziția militarului în prima parte a căderii, și voalura parașutei principale, care încetinește aterizarea, rămăseseră în rucsac.
Anchetatorii trebuie să afle de ce nu s-a deschis parașuta stabilizatoare, care ar fi trebuit să tragă după ea voalura principală. Specialiștii cred că plierea defectuoasă a parașutei, care se realizează de obicei chiar de cel desemnat să o folosească, ar fi una dintre cauzele evenimentului tragic.
Anchetatorii vor mai căuta, de asemenea, indicii care-i vor ajuta să stabilească dacă parașuta de urgență a fost acționată de militar, după ce a observat că nu o poate deschide pe cea din spate, ori a fost declanșată automat de un dispozitiv barometric.
Acționarea parașutei BG-3M se face după largarea (desprinderea n.r.) parașutei principale, dar care în cazul de față nu a ieșit deloc din rucsac.
Căpitanul Cosmin Constantin Scorţea, în vârstă de 38 de ani, era angajat în Ministerul Apărării Naţionale din anul 2007, avea la activ 67 de salturi, fiind atestat pe tipul de paraşută BG-7M. Era căsătorit şi avea un copil.
