Culesul viilor a început mai devreme decât în anii trecuți pe Dealul Istrița, în zona Breaza–Pietroasele din județul Buzău. Temperaturile ridicate și lipsa apei din sol înaintea coacerii au grăbit maturarea strugurilor, iar soiurile negre au ajuns să acumuleze zahăr chiar înaintea unora dintre soiurile albe.
Viticultorii spun că, în mod obișnuit, soiuri precum Cabernet Sauvignon și Merlot erau recoltate spre sfârșitul campaniei, în jurul datei de 20 octombrie. Anul acesta, însă, culesul a fost devansat cu aproape o lună.
„Cabernetul, Merlotul, se culegeau de regulă cam peste o lună de zile, vorbim în jurul datei de 20 octombrie, când el reușea să acumuleze zahăr și pigment și se făcea recoltarea. Datorită schimbărilor climatice, uite că s-a devansat culesul cu aproape o lună de zile”, explică viticultorul Lică Lupu, din Breaza.
Podgorenii au fost nevoiți să înceapă recoltarea mai devreme pentru a evita pierderile. Strugurii care rămân prea mult pe butuc încep să se stafidească, iar cantitatea de recoltă poate scădea considerabil.
„Se stafidesc, se strică dacă nu sunt culeși la timp. Și atunci recolta se înjumătățește. Nu mai iese aceeași cantitate care trebuia”, spune Mioara, viticultoare.
Un alt factor care a influențat anul viticol a fost alternanța dintre ploile abundente din primăvară și lipsa apei din sol înaintea coacerii. Umiditatea ridicată a favorizat apariția făinării, în timp ce seceta din perioada de maturare a grăbit concentrarea zahărului în boabe.
În unele parcele, strugurii negri au ajuns deja la valori ridicate. La o probă de Fetească Neagră, refractometrul a indicat aproximativ 270 de grame de zahăr la litru.
Conținutul mare de zahăr se va reflecta și în concentrația alcoolică a vinului. Viticultorii estimează că, în cazul soiului Fetească Negre, vinul ar putea ajunge la aproximativ 16 grade alcoolice.
„O să iasă un vin undeva la 16 grade, ceea ce e ideal pentru Fetească Neagră, pentru cei care sunt obișnuiți cu vinurile tari și vinurile adevărate făcute de țăran acasă”, spune Aurel Lupu.
Viticultorii se așteaptă astfel la o producție mai redusă de vin roșu, dar cu o concentrație mai mare de zahăr și alcool. Dealul Istrița rămâne una dintre zonele cunoscute pentru producția de vinuri din județul Buzău, favorizată de expunerea îndelungată la soare și de solurile calcaroase care se încălzesc în timpul zilei și păstrează căldura după lăsarea serii.
