Muzeul Județean Buzău a reluat cercetările arheologice în cetatea dacică de la Târcov – ”Piatra cu Lilieci”, șantier arheologic devenit tradiție pentru cercetarea arheologică din România. Cetatea a funcționat în perioada domniei regelui Decebal și a rămas nelocuită după războaiele cu romanii din anii 101-102 și 105-106 e.n..
* Colectivul științific de cercetare este format din dr. Sebastian Matei – responsabil științific, dr. Daniel Costache, ambii de la Muzeul Județean Buzău și dr. Valeriu Sîrbu, de la Institutul de Arheologie – București.
Cetatea de la Târcov se află la aproximativ 7 kilometri nord de comuna Pârscov, în apropierea satului Târcov. Este plasată pe o culme greu accesibilă, numită de localnici Piatra cu Lilieci, având trei laturi abrupte și o înălțime maximă de 735 metri. Cetatea se află într-o poziție dominantă asupra văii Buzăului, ceea ce cu siguranță i-a conferit un important rol militar.
”Datele oferite de descoperirile arheologice ne-au indicat că această cetate a funcționat în a doua jumătate a sec. I p. Chr., în perioada domniei regelui Decebal. Probabil această fortificație a avut un rol în sistemul defensiv organizat de Decebal și anume de a controla accesul spre Transilvania pe cursul superior al râului Buzău”, menționează reprezentanții Muzeului Județean pe pagina de Facebook.
Conform prezentării, din punct de vedere morfologic situl se împarte în două unități distincte: un platou-acropolă, lung de 160 de metri și o succesiune de 3 terase, dintre care cel puțin două sunt fortificate cu ziduri de piatră și lemn.
În cursul cercetărilor arheologice au fost descoperite resturi de construcții, dintre care unele incendiate, precum și numeroase gropi menajere sau vetre pentru foc. Săpăturile arheologice au adus la lumină numeroase artefacte dintre care cele mai numeroase sunt fragmentele de vase ceramice provenind de la chiupuri, borcane, căni, fructiere, cești-opaiț, kantharoi, castroane și străchini.
În afara vaselor ceramice au mai fost descoperite unelte și ustensile din fier, cuțite, cuie, scoabe, arme (vârfuri de lance și de săgeți), podoabe și piese de port din bronz și mărgele din sticlă precum și râșnițe din piatră.
Cetatea și-a încetat locuirea probabil în timpul războaielor cu romanii din anii 101-102 și 105-106 p. Chr.
