În satele din Bărăganul buzoian localnicii nici nu și-au tras bine sufletul după ultimul viscol că, în câteva ore îi așteaptă altă urgie, care se va întinde pe durata a două zile. Viscolul a lăsat în urmă zăpadă până la streașină, iar oamenii și-au făcut tunele ca să ajungă la animale și la lemnele de foc. Sleiți de puteri, au ieșit să își facă provizii de hrană, pentru că nu se știe câte zile de izolare vor veni.Drumul județean care străbate satele comunei Săgeata, până la Robeasca și dincolo de granița județului Buzău cu Brăila, abia se mai zăresc printre munții de zăpadă. Utilajele care funcționează fără întrerupere de peste trei zile abia reușesc să sape în nămeți și sunt zone unde oamenii încă sunt nevoiți să meargă pe deasupra dunelor, ca să ajungă la vreun magazin sau la vreo rudă din satul vecin. În Movilița, cătun al comunei Săgeata, pierdut în câmpia Bărăganului, locuiesc 20 de familii. Știu că utilajele vor ajunge cu greu la ei și nu au avut de ales. Și-au săpat tuneluri pe lângă zidurile caselor, ca să ajungă să le dea de mâncare animalelor din grajd.Alexandrina Ioniță are 78 de ani și ne mărturisește că a ieșit din casă pentru prima oară după trei zile de izolare. A avut noroc cu Marian, un vecin foarte săritor.Zăpada este atât de mare, că nu mai știu pe unde le sunt fântânile sau gardurile, îngropate sub nămeți. În satul vecin, Găvănești, descoperim același peisaj și aceiași oameni resemnați în fața naturii necruțătoare. Localnicii știu că vine iar viforul și își fac provizii de mâncare, cu ce mai găsesc pe la magazinele din sat.Soții Solzea fac eforturi supraomenești, pe de o parte pentru a-și scoate gospodăria dintre nămeți, iar pe de altă parte, ca să-și asigure traiul în următoarele zile de prăpăd. Între timp, soția aranjează în bucătărie proviziile de alimente, pentru a face față noului val de viscol. Miercuri dimineață se dezlănțuie alt iad iar oamenii sunt împăcați cu soarta. Dumnezeu știe câte zile de izolare vor veni și se roagă să nu se îmbolnăvească și să moară.
