Astăzi, între orele 10:00 și 11:00, sirenele au răsunat în toată țara în cadrul exercițiului „Miercurea Sirenelor”, organizat pentru verificarea sistemului de alarmare publică. Autoritățile au sperat că populația va recunoaște semnificația semnalelor acustice. Pe lângă sunetele specifice alarmei la dezastre, prin sistemul de avertizare s-au putut transmite și mesaje vocale cu măsuri pentru comunitate.
Unii ridică privirea spre cer, surprinși de sunetul puternic al sirenelor care răsună de pe clădiri. Zgomotul sirenelor trezește curiozitate, dar și neliniște. Mulți se gândesc la instabilitatea din regiune și la cât de pregătiți suntem pentru situații de urgență.
„Cum sunt războaiele la graniță, e de așteptat să mai facă și la noi o alarmă din asta”, spune un buzoian.
Cei mai mulți privesc exercițiul cu calm și înțeleg necesitatea acestor teste pentru siguranța publică. Totuși, discuțiile despre cât de pregătită este România în cazul unui conflict rămân aprinse.
„Se știe, alarma e ca să ne protejăm, să intrăm în tuneluri. Este un preaviz, ca să zic așa. Normal, când auzi sirenele, trebuie să te adăpostești. Dar unde? În groapă”, ne spune o doamnă.
Astăzi, între orele 10:00 și 11:00, sirenele au răsunat în toată țara în cadrul exercițiului „Miercurea Sirenelor”. În cadrul exercițiului, au fost testate patru tipuri de semnale.
Alarma la dezastre a fost formată din cinci sunete, fiecare având o durată de 16 secunde, cu pauze de 10 secunde între ele. Prealarma aeriană a avut trei sunete de câte 32 de secunde, separate de pauze de 12 secunde. Alarma aeriană a constat în 15 sunete scurte, de 4 secunde, urmate de pauze tot de 4 secunde.
În final, încetarea alarmei a fost marcată printr-un semnal continuu, de aceeași intensitate, timp de 2 minute, semnalizând sfârșitul pericolului.
Ultimul exercițiu similar a avut loc anul trecut, la sfârșitul lunii februarie. Înaintea pandemiei, „Miercurea Sirenelor” era organizată lunar, dar s-a renunțat la această frecvență, deoarece mulți oameni considerau sunetul sirenelor deranjant.
