Consiliul Județean Buzău a lansat procedura de selecție a partenerilor pentru pregătirea cererii de finanțare necesare dezvoltării unui proiect european dedicat valorificării potențialului turistic în mediul rural.
Programul vizat este disponibil prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est Brăila, în cadrul Priorității 6 – „O regiune atractivă”, axă care sprijină dezvoltarea locală în domeniile economic, social, cultural și de mediu, precum și investițiile în turism sustenabil și în protejarea patrimoniului natural în afara zonelor urbane.
Autoritățile județene propun ca obiectiv principal includerea în program a sitului Termele romane de la Pietroasele, în vederea valorificării acestuia din punct de vedere turistic. În acest sens, Consiliul Județean va încheia un parteneriat cu Primăria Pietroasele și cu un operator privat din domeniul turistic, selectat pe baza criteriilor de solvabilitate, capacitate financiară și disponibilitate de a asigura cofinanțarea și cheltuielile neeligibile.
Potrivit documentației, proiectul urmărește crearea și modernizarea infrastructurii turistice la nivelul județului Buzău, pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonei istorice vizate. Pe lângă intervențiile dedicate sitului arheologic, finanțarea va include și investiții în clădiri cu funcțiuni culturale din zonă, biblioteci, muzee sau alte obiective, vizate pentru reabilitări structurale sau eficientizare energetică.
De asemenea, proiectul prevede un program amplu de digitalizare, care va integra toate componentele cu valoare turistică din aria Pietroasele.
Istoricii spun că băile publice de la Pietroasele au fost construite în secolul al IV-le după Hristos, în perioada împăratului bizantin Constantin cel Mare, în contextul luptei cu goții care se aflau la nord de Dunăre. Termele erau folosite de soldații Legiunii a XI-a Claudia, care era cantonată la nord de Dunăre și în Dobrogea.
Băile romane de la Pietroasele, spun specialiştii, au fost o construcţie impresionantă în concepţie şi fascinantă ca aspect, ale căror culoare şi încăperi erau pardosite cu plăci de marmură albă, pereţii erau decoraţi în frescă frumos colorată în combinaţii de albastru, roşu, galben, verde şi brun, iar ferestrele erau închise cu vitralii din plăcuţe de sticlă multicolore fixate cu rame de plumb.
Edificiul dispunea de bazine cu apă caldă şi apă rece, de săli pentru exerciţii şi antrenamente, săli de muzică, de dans, de lectură, de odihnă, spaţii de lucru, bucătărie, sală pentru banchete. Întreaga construcţie era încălzită printr-un sistem ingenios compus dintr-un focar furnium de mari dimensiuni, în care ardeau buştenii de lemn, de unde căldura circula prin canale amplasate sub pardoseala din cărămizi şi mortar sprijinită pe stâlpişori din cărămizi pătrate şi prin bolţi.
