Cu 164 de ani în urmă, Alexandru Ioan Cuza a fost oaspetele buzoienilor, la mai puţin de două săptămâni de la înfăptuirea unirii dintre Ţara Românească şi Moldova. Domnitorul a înnoptat la Episcopie.
De acest eveniment este legat şi botezul principalei străzi comerciale din Buzău, care a fost redenumită din „Strada Târgului” în „Strada Cuza Vodă”.
Între 24 şi 25 ianuarie 1859, buzoienii au ieşit pe străzi, în grădini şi pieţele publice, bucuroşi la auzul veştii alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la domnia Ţării Româneşti, act care genera unirea Principatelor. Cel mai reuşit banchet a fost dat în ziua de 29 ianuarie de căpitanul Nicolae Sabovici, la Cazarma Militară, unde s-a jucat Hora Unirii.
La nivelul districtului Buzău, comitetul unionist, constituit la 16 martie 1857, era compus din Scarlat Voinescu, Costache Ciochinescu şi Costache Moglan, care au militat în sprijinul unirii.
Mai târziu, în drumul său de la Iaşi la Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza a fost primit în târgul Buzăului. Pe 6 februarie 1859, buzoienii i-au făcut domnitorului o primire triumfală. La Poşta Câlnău, înaltul oaspete a fost aşteptat de către administratorul districtului, împreună cu „o deputăţie din partea junimei districtului, compusă din 200 de călăreţi”.
Au ţinut discursuri Dimitrie Racoviţă şi Irina Marghiloman, mama lui Alexandru Marghiloman, viitorul prim-ministru al României.
„Sub impresia strălucitelor evenimente prin care țara noastră se ridică astăzi la trapta ce i se cuvine, salutând în Voi neatârnarea glorioaselor zile antice, când mamele române strigau fiilor lor să moară sau să fie învingători, ne socotim ferice de a vă prezenta expresia viilor sentimente de bucurie și de orgoliu național cu care mamele și femeile din acest district vin a vă aduce prin noi omagiile lor respectuase și sincere. Trăiască Măria sa Alexandru I-ul, Domn stăpânitor al României Unite”, a fost mesajul Irinei Marghiloman transmis lui Cuza în numele femeilor buzoiene.
În apropierea oraşului Buzău, potrivit ziarului „Steaua Dunării” din 17 februarie 1859, domnului Cuza „i s-a prezentat comanda dorobanţilor, cu cocardul tricolor ce a făcut mare impresie Măriei Sale Prinţul”. După aceea, „Măria Sa fu primit de orăşeni în mare număr şi de toată treapta (…), unde printr-un discurs al municipalităţii, i s-au prezentat pâinea şi sarea, simboale ale îndestulării”.
Alexandru Ioan Cuza a ajuns apoi la Episcopie, cu gândul să înnopteze aici. În seara aceleiaşi zile, atmosfera în oraş a fost feerică. „Torţe aprinse, globuri luminoase, feluri de transparenţe artificiale şi osebite tablouri reprezentând Unirea Principatelor Unite, a armelor lor, a iniţialelor M.S. prinţul, diferite alte embleme şi inscripţii”, scria corespondentul ziarului ”Românul”, în numărul din 17 februarie 1859. (Ghe. Petcu – Judeţul Buzău, legende şi istorie)
În cursul dimineții de 24 ianuarie 2023, Consiliul Județean Buzău alături de Muzeul Județean Buzău, Teatrul „George Ciprian” și Centrul Județean de Cultură și Artă au organizat evenimente dedicate Unirii de la 1859, la sediul Centrului Muzeal „I.C. Brătianu”.
Acestea au continuat la Sala Mare a Consiliului Județean Buzău, cu un concert Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” și Zinaida Julea. Tot pe 24 ianuarie, spațiile expoziționale ale Muzeului Județean pot fi vizitate gratuit.
