Mai mulți medici de la spitale de neuropsihiatrie din țară sunt bănuiți că ar fi testat medicamente pe pacienți fără ca să le fi adus la cunoștință acest lucru. La Buzău, vizat este spitalul de la Săpoca, de unde anchetatorii ridică mai multe documente.
26 de percheziţii au loc marţi la cabinetele unor medici suspectaţi de fapte de corupţie, urmând să fie ridicate mai multe înscrisuri şi probe de la 31 de spitale din ţară. În acest caz, cadrele medicale sunt suspectate de luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale.
Percheziţiile sunt făcute la mai multe unităţi sanitare din Bucureşti şi din judeţele Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, unde îşi desfăşoară activitatea cei în cauză, dar şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor.
De asemenea, sunt ridicate înscrisuri şi probe de la 31 de unităţi sanitare aflate pe raza judeţelor Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.
Ancheta vizează Spitalul Săpoca
Polițiștii de la Economic au luat la verificat dosarele pacienților implicați în studiile clinice pentru două medicamente. Studiile au fost aprobate de conducerea spitalului pentru anul trecut după ce consiliul etic al unității spitalicești si-a dat acordul.
Avizul consiliului, spun directorii spitalului Săpoca, a venit după ce organismul a constatat că sunt respectate drepturile pacienților. Managerul spitalului spune însă că pentru anul acesta nu și-a mai dat avizul deaorece i s-au părut evazive informațiile privind numărul de pacienți din experiment.
”Medicii s-ar putea să aibă cabinetele lor particulare unde să facă testele astea… în spital eu nici nu am cum, el are cabinetul lui, știți ca e doctrina asta, e singur acolo cu pacientul dar nu cred ca le-a făcut în spital. Eu știu doar că s-a făcut un referat, că au anexat toate aprobările astea, toate avizele venite de la fel de fel de comisii și în referatul respectiv are o aprobare a directorului medical sau o propunere de aprobare și eu v-am spus le-am aprobat pentru anul trecut, anul ăsta știu sigur că nu le-am aprobat pentru că nu știam, nu avem o garanție că se întâmplă acolo. Nu am avut eu încredere pe linia asta și mi s-a părut suspicios că nu cunoșteam bolnavii. Eu nu cred că anul acesta a mai făcut așa ceva, așa cred pentru că ne având aprobarea mea, nu avea voie”, a declarat Dumitru Popescu, directorul Spitalului de Neuropsihiatrie Săpoca.
Directorul medical al spitalului Săpoca le ia apărarea psihiatrilor din subordine pe care anchetatorii îi suspicionează că ar fi falsificat rezultatele studiilor clinice pentru a obține fonduri suplimentare.
”Nu cred că îşi permite cineva să introducă într-un studiu clinic un pacient fără consimţământul acestuia. Sunt convinsă că aşa cum sunt metodologiile create, pacienţii ştiau foarte bine despre ce este vorba. Medicii primesc bani pentru aceste studii clinice. În calitate de investigatori ei sunt plătiţi de firma respectivă. Aceste studii reprezintă diverse modalităţi, sunt medicamente despre care nu se ştie exact ce substanţă activă conţin, care sunt date pacienţilor şi sunt urmărite reacţiile acestora, cum evoluează simptomatologia sau sunt medicamente cunoscute care în asociere cu medicamentele pentru bolnavi psihici pot îmbunătăţi acţiunea acestora. Se recurge la aceste studii că să garanteze ori eficientă unor medicamente sau să apară noi medicamente, la apariţia unui nou medicamente este nevoie de un astfel de studiu. Aceste studii se fac numai pe persoane cu discernământ pentru că aceste persoane nu sunt incluse în studii numai după ce semnează un consimţământ”, a declarat Viorica Mihalașcu, directorul medical al Spitalului de Neuropsihiatrie Săpoca.
Psihiatrii care fac studiile clinice sunt remunerati de firmele de medicamente care urmăresc testarea produselor. Metodologia acestor studii impune ca rezultatele în urma administrării medicamentelor să fie transmise firmei care plătește studiul, nu însă și conducerii unității medicale. Din această cauză managerul nu cunoaste stadiul derulării studiului și nici rezultatele.
Anchetatorii precizează că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar ar fi desfăşurat activităţi nelegale „constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei”.
De asemenea, în urma cercetărilor s-a constatat că un medic psihiatru de la un spital din Arad, care este şi cadru didactic la o universitate din acelaşi oraş, ar fi cerut şi primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secţiei de Psihiatrie pentru întocmirea unor dosare de pensionare pe caz de boală, se arată într-un comunicat emis de Parchetul General.
„În realitate persoanele în cauză nu suferă de afecţiuni psihice, însă in schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidenţele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare cât si cu tratament de specialitate”, arată anchetatorii.
Procurorii precizează că majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital şi nici nu urmau tratamentul prescris.
Pacienţii deveneau cobai
Mai mult, unora dintre pacienţi le condiţiona internările fictive de participarea la studiile clinice pe care acelaşi medic le conducea. „Scopul acestui demers era obţinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuţia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcţie de numărul de pacienţi înrolaţi”, conform documentului citat.
Din probatoriul administrat până în prezent a reieşit faptul că medicul psihiatru, utilizând ascendentul moral şi profesional de care beneficiază în relaţia cu medicii rezidenţi ai Secţiei de Psihiatrie, cărora le este îndrumător de rezidenţiat, îi determina şi îi constrângea pe aceştia să săvârşească astfel de ilegalităţi, spun procurorii.
Studii clinice făcute fără acordul pacienţilor
Studiile clinice ar fi fost făcute fără consimţământul informat al subiecţilor, „fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia”.
„Pentru obţinerea semnăturii pe declaraţia privind consimţământul participării la studiu, medicul psihiatru acţiona în două modalităţi: fie prezintă documentul pacienţilor sau aparţinătorilor acestuia (în situaţia pacienţilor fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenţi să contrafacă semnătura” spun anchetatorii.
Pentru a asigura numărul de pacienţi prevăzut în protocoale, medicul psihiatru ar fi inclus în studii şi pacienţi care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental. Mai mult, la indicaţiile acestuia, medicii rezidenţi şi asistenetele medicale ar fi consemnat în foile de observaţie simptomele necesare includerii în studiu, omiţând total sau parţial consemnarea simptomelor reale.
Procurorii mai arată că, „pe parcursul derulării studiilor, medicul psihiatru consemna în foile de observaţii şi în celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea după cum urmează:
administrarea medicamentelor experimentale chiar în situaţia în care pacientul nu se mai prezenta la vizite şi nu intra în posesia acestora. În acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje şi aruncate sau depozitate în fişetele din incinta secţiei;
efectuarea de teste şi prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar şi în situaţia neprezentării regulate a pacienţilor la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecţilor ca urmare a administrării medicamentaţiei din studiu. În astfel de situaţii, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienţi anterior începerii studiului şi depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Secţiei de Psihiatrie”.
„Pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu”
Mai mult, medicul ar fi consemnat în foile de observaţii administrarea unei medicamentaţii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.
„În situaţia în care pacienţii nu răspundeau la medicamentul testat pentru a fi menţinuţi în studiu, li se administrau medicamente conţinând substanţe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacienţilor nu erau recoltate de la aceştia, ci de la cadrele medicale ale secţiei”, se arată în comunicatul emis de Parchetul General.
De altfel, din dispoziţiile medicului psihiatru, la externare pacienţilor înrolaţi în studiu li se întocmeau două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul şi tratamentul experimental administrat, şi altele contrafăcute care se înmânau pacientului şi care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fără a se menţiona includerea pacientului în studiu.
„Prin modalităţile descrise se urmărea includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienţi şi efectuarea chiar fictivă a cât mai multor vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor”, spun anchetatorii.
Parchetul General precizează că verificările financiar-fiscale sunt asigurate de către specialişti din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, suportul tehnic de către Direcţia Operaţiuni Speciale, iar suportul informativ este asigurat de către Serviciul Român de Informaţii (SRI).
De altfel, dosarul a fost deschis în urma unor sesizări transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Serviciul Român de Informaţii.
