Cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, a afectat și Buzăul, oraș aflat într-o zonă seismică activă, aproape de epicentrul din Vrancea. Deși pagubele nu au fost la fel de mari ca în București, seismul a lăsat urme vizibile, iar astăzi numeroase clădiri vechi, nesigure, continuă să reprezinte un pericol în cazul unui nou cutremur.
În Buzău, au fost raportate clădiri avariate, în special imobile vechi sau prost construite, iar mai multe persoane au fost rănite.
Chiar dacă nu a fost printre cele mai grav afectate orașe, cutremurul a lăsat urme în comunitate, iar de atunci au fost luate măsuri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic.
Conform unei liste actualizate la 1 martie 2005, 44 de imobile din municipiul Buzău au fost expertizate tehnic și încadrate în clasele I-III de risc seismic.
Aceste clădiri au regimuri de înălțime variate, de la parter până la P+10, și au fost construite în perioade diferite, unele datând din anul 1880.
În contextul în care județul Buzău se află într-o zonă cu risc seismic ridicat, autoritățile locale intenționează să continue proiectele de consolidare a blocurilor din centrul orașului, pentru a spori siguranța locuitorilor în cazul unui cutremur major.
Pentru anul 2025 a fost alocată suma de 7,5 miliarde de lei pentru expertizarea și consolidarea blocurilor vulnerabile la cutremure, inclusiv a instituțiilor publice, spitalelor și școlilor, în schimb, la nivel național au fost semnate în jur de 100 de contracte de finanțare.
Pentru consolidarea clădirilor este nevoie de reexpertizări tehnice costisitoare, pe care nu toți locatarii și le pot permite.
Responsabilitatea consolidării clădirilor revine în principal proprietarilor, iar Primăria Buzău îi avertizează constant cu privire la riscurile seismice, potrivit primarului Constantin Toma.
Autoritățile locale colaborează cu locatarii pentru includerea a opt blocuri din centrul orașului într-un program guvernamental de reabilitare. În paralel, a fost aprobat un proiect de reabilitare pentru clădirile Colegiului Național Pedagogic „Spiru Haret”, aflate într-o stare avansată de degradare, însă costurile sunt foarte mari.
Expertizele seismice trebuie refăcute periodic, deoarece își pierd valabilitatea după câțiva ani, a mai precizat edilul. Reevaluările sunt realizate pentru clădirile din patrimoniul public, dar finanțarea rămâne o provocare majoră. Bugetul municipiului, de aproximativ 50 de milioane de euro anual, este folosit în proporție de peste 90% pentru cheltuieli de funcționare.
Primăria a obținut fonduri de 100 de milioane de euro pentru consolidarea a peste 30 de blocuri cu risc seismic, iar în prezent proiectele sunt în faza de licitație. Autoritățile speră ca procedura să decurgă fără întârzieri.
Printre clădirile cu risc seismic din județ se află și imobilul în care își desfășoară activitatea Detașamentul de Pompieri Râmnicu Sărat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Buzău, care va intra într-un proces de reabilitare.
