În timp ce statele dezvoltate din occident recilcează gunoiul menajer în proporție de 99 la sută în România lucrurile nu merg într-o direcţie bună. Deşi UE pune mare preţ pe protecţia mediului prin strângerea ambalajelor, lipsa de educaţie a în domeniul ecologic face ca românii să nu selecteze aproape 90 la sută din deşeuri. Așa s-a ajuns ca nivelul de deșeuri să crească exponențial iar râurile și zonele protejate să fie poluate în fiecare an cu milioane de PET-uri și deșeuri de plastic .
Pentru că se impune o adevărată campanie de educare a populației S.C. RER Ecologic Service Buzau S.A. a demarat incepand cu anul 2014 măsuri de conștientizare și responsabilizare socială pentru a implementa la nivelul municipiului Buzău colectarea selectivă și conceptul de „sac galben”. Mai mult, pentru susținerea acestei campanii, a fost inaugurată o stație de sortare menită să diminueze cantitățile de deșeuri depuse la groapa ecologică și în același timp să creasca gradul de recuperare și valorificare a deșeurilor reciclabile.
Această inţiativă a fost adoptată întrucât în România aproape tot sistemul de colectare a ambalajelor se bazează pe colectorii economici iar cei voluntari sunt la scară redusă, în fapt doar oameni săraci care adună pet-uri și plastic din gunoaie și din spații publice.
Într-o perioadă relativ scurtă de timp, unele ţări au încurajat cu succes o cultură a reciclării, prin infrastructură, stimulente şi campanii publice de sensibilizare.
În Japonia spre exemplu rata de reciclare este imensă după ce autoritățile au adoptat mai multe legi pentru aruncarea și tratarea plasticului din 1997 când oamenii și companiile au fost obligate, prima dată, să separe plasticul de deșeuri.
An de an niponii au mărit lista obiectelor din plastic care trebuie separate, incluzând, în prezent, cutii, ambalaje, pahare și recipiente, tăvi și farfurii, tuburi sau capace.
În orașelul japonez, Kamikatsu, populația selecteaza 34 de tipuri de deseuri pe care le duc personal la centrul de reciclare. Rezultatul pe termen lung a condus la oraș liber de deșeuri din cauze economice și ecologice.
Așa s-a ajuns ca în capitala Tokio să nu existe coșuri de gunoi pe străzi, oamenii fiind astfel stimulați să genereze mai puțin gunoi și să-l ducă în buzunar până acasă, unde îl triază.Fiecare individ îșî asumă responsabilitatea și nu aruncă gunoaie pe stradă iar orașul rămâne foarte curat .
Etica specifica poporului japonez, care refuză risipa dar și constientizarea faptului că o țară mică cu un spațiu limitat nu poate depozita la nesfârșit mii de tone de deșeuri, a condus la astfel de rezultate de invidiat chiar și pentru europeni.
Potrivit site-ului oficial al UE europa.eu în total, în Europa au fost reciclate, anul trecut, peste 60% din deşeurile municipale, ceea ce înseamnă o îmbunătăţire semnificativă comparativ cu procentul de 23% din 2001. Totuşi, pentru multe ţări, îndeplinirea obiectivelor impuse de UE privind reciclarea a 50% din deşeurile menajere şi deşeurile similare acestora până în 2020 va fi dificilă.
Informaţiile provin dintr-un nou raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM), care analizează gestionarea deşeurilor municipale solideen, formate în principal din deşeuri menajere, în 27 de state membre ale UE, Croaţia, Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.
Deşi cinci ţări au îndeplinit deja obiectivul, majoritatea celorlalte ţări vor fi nevoite să depună eforturi deosebite pentru a atinge acest rezultat înainte de termenul-limită. De exemplu, în prezent, Bulgaria şi România reciclează proporţii mici de deşeuri municipale, astfel încât, pentru îndeplinirea obiectivului până în 2020, creşterea ratei de reciclare în aceste ţări ar trebui să fie mai mare de 4 puncte procentuale pe an în aceşti zece ani – o performanţă pe care nicio ţară nu a reuşit să o atingă între 2001 şi 2010.
