În România, numeroase femei au fost ucise de parteneri sau foști parteneri, pe fondul geloziei și al suspiciunilor de infidelitate. Cel mai recent caz a avut loc în comuna Gugești, din județul Vrancea, unde o femeie a fost ucisă. Dincolo de fiecare astfel de tragedie există însă un mecanism psihologic pe care specialiștii îl întâlnesc în cazul geloziei patologice.
Psihiatrul buzoian Maria Cristache explică faptul că gelozia patologică este o afecțiune recunoscută în psihiatrie și poate ajunge, în formele grave, să schimbe radical comportamentul unei persoane.
„Gelozia patologică este descrisă și cuprinsă în patologia psihiatrică și recunoscută ca entitate psihopatologică”, explică medicul.
În momentele de decompensare severă, persoana dominată de această gelozie poate ajunge să comită acte de o gravitate extremă. Potrivit psihiatrului, „starea de conștiență este îngustată”, iar suprimarea vieții partenerei poate apărea ca o soluție în mintea celui care nu mai poate controla sentimentul de posesivitate.
„Efectiv, nu-și găsește liniște până când nu face rău persoanei pe care, în loc să o iubească, o tratează și a maltratat-o și ajunge să-i suprime viața în final”, spune Maria Cristache.
Comportamentul nu se oprește, de multe ori, la suspiciuni. Persoana geloasă poate încerca să controleze fiecare aspect al vieții partenerului. Medicul povestește că a întâlnit cazuri în care pacienții urmăreau telefoanele, montau sisteme GPS pe mașini sau instalau camere de supraveghere.
„Monitorizează absolut totul. Am avut situații când pusese GPS pe mașină, pusese telefonul, dirija convorbirile, avea acces la telefonul persoanei. Nu vă spun, în orice clipă. Camere de luat vederi, în casă, până și în baie”, relatează psihiatrul.
În unele situații, suspiciunile merg atât de departe încât sunt căutate presupuse dovezi de infidelitate în trecutul partenerei, chiar înainte ca relația să fi început.
„Mi-a fost dat să văd la pacienți care au căutat în trecutul soțiilor, chiar și înaintea căsătoriei. Am avut pacienți care au încercat să dovedească că femeia l-a înșelat dinainte de a fi cu el”, spune medicul.
Pentru victime, controlul permanent poate deveni o formă de teroare. Maria Cristache își amintește cazul unei paciente care ajunsese la medic cu anxietate și depresie după ce partenerul îi restrânsese aproape complet libertatea.
„Am avut pacientă care a venit la mine traumatizată și cu anxietate, cu depresie, marcată de faptul că nu mai avea spațiu vital. Nu putea nici la baie să meargă, la toaletă, în timpul nopții, că el se trezea și nu-i dădea voie să miște din pat.”
În cazurile extreme, gelozia poate apărea chiar și după ce relația se încheie sau când femeia anunță că vrea să se despartă. Potrivit psihiatrului, simplul gând că partenera ar putea avea o altă relație poate deveni insuportabil pentru persoana dominată de gelozia patologică.
„De obicei, în momentul când partenera îl părăsește, mi-a fost dat să cunosc cazuri când nici nu se produsese divorțul oficial, numai faptul că soția și-a exprimat dorința (…) a anunțat familia și partenerul că vrea să divorțeze”, povestește Maria Cristache.
În astfel de situații, consecințele crimei și efectele asupra copiilor pot să nu mai fie luate în calcul.
„Nici nu gândesc că automat vor trăi anii care mai au în pușcărie, nici nu gândesc la consecințele, acolo unde sunt copii, unde ajung copiii, cine se ocupă de ei, cine îi crește, cine îi duce la școală”, spune medicul.
După crimă, reacțiile pot fi însă diferite. Unii dintre agresori ajung să conștientizeze gravitatea faptei, în timp ce alții nu manifestă regret și consideră, în propria percepție, că au făcut „dreptate”.
„Unii regretă și efectiv realizează severitatea, realizează nenorocirea pe care au făcut-o, numai după ce au comis fapta și regretă, iar alții, cu o seninătate care ne impresionează și pe noi, nu exprimă nicio părere de rău și consideră că a făcut dreptate”, explică psihiatrul.
Maria Cristache subliniază că, în astfel de cazuri, ceea ce este prezentat drept iubire nu mai are caracteristicile unei relații normale.
„A fost iubire acolo? Ce a fost? Nu, este iubirea patologică. În loc să o iubească, a urât-o și a disprețuit-o până la a-i suprima viața”, afirmă medicul.
Înainte de a ajunge la forme extreme, gelozia patologică se poate manifesta prin control, verificarea telefonului, urmărirea partenerei, izolarea acesteia, amenințări și agresiuni. Psihiatrul spune că a întâlnit paciente care au trecut prin toate aceste forme de abuz, de la agresiuni verbale până la violență fizică ce le-a pus viața în pericol.
„Am avut paciente care au trecut tot felul de agresiuni, de la cele verbale la cele fizice, la lovituri care uneori le-au pus în pericol viața și, culmea, acest individ nu se potolește. Și aici este partea care ne preocupă pe noi în expertiza psihiatrică”, spune Maria Cristache.
Pentru stabilirea stării psihice și a responsabilității unei persoane care comite o asemenea faptă, este necesară o evaluare psihiatrică medico-legală. Gelozia patologică este o problemă medicală, însă existența unei tulburări psihice nu stabilește automat nici responsabilitatea penală, nici cauza unei anumite crime. Aceste aspecte sunt stabilite prin evaluări de specialitate și în cadrul procedurilor judiciare.
Cel mai rcent caz a fost în județul Vrancea. La data de 27 septembrie a.c., ora 01:37, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea au fost sesizați, prin SNUAU 112, cu privire la un conflict produs în comuna Gugești.
Din primele verificări a rezultat că între doi soți ar fi izbucnit un conflict spontan, pe fondul geloziei, în timpul căruia femeia, de 27 de ani, ar fi fost înjunghiată cu un obiect tăietor-înțepător de către soțul său. Din nefericire, a fost declarat decesul persoanei.
