Frigul și umezeala au pus stăpânire pe țară cu mult înainte de vârful sezonului rece, iar oamenii au fost nevoiți să aprindă focul în sobe mai devreme ca oricând. În satele din Bărăgan, gospodarii se plâng că au început deja să consume din stocurile de lemne și se tem că, dacă iarna va fi una lungă, nu vor mai avea cu ce se încălzi din februarie încolo.
La cei 76 de ani ai săi, tanti Ioana știe prea bine cât de grele pot fi iernile în câmpie. Se teme ca frigul din aceste zile de octombrie să nu vestească o iarnă aprigă, ca odinioară. A făcut deja focul în soba de teracotă, dar cu economie.
„Mai bag vreo două lemne și mâine, dacă văd că se răcește prea tare. După ce arde focul ăsta, mă mai uit, dacă se încălzește, nu mai pun. Dacă nu, mai adaug două lemne și atât”, povestește femeia din Smeeni.
Deocamdată, tanti Ioana încălzește doar o cameră, cea în care își petrece toată ziua. S-a îmbrăcat gros, a scos plapuma din ladă, dar frigul de toamnă timpurie a făcut-o să aprindă soba mai devreme decât și-ar fi dorit.
Și alți gospodari din Bărăgan privesc cu teamă grămezile de lemne din curte, din care au început deja să se aprovizioneze, deși mai e până la iarnă. Pe Florin l-am găsit în timp ce aducea un braț de lemne din șopron, pentru sobă.
„Avem lemne și mai mari, și mai mici, le combinăm ca să ardă mai bine. Cu brațul ăsta ține focul cam două ore, soba mai păstrează căldura alte două. În total, vreo cinci ore”, spune bărbatul din Smeeni.
Ca să mențină în cameră măcar 20 de grade, trebuie să întrețină focul de trei-patru ori pe zi.
În gospodăriile din Câmpia Bărăganului, unde curenții reci fac iernile mai aspre decât în alte zone ale țării, oamenii se pregătesc deja de ger. Depozitele de lemne sunt pline de cumpărători care își suplimentează stocurile, deși prețul a crescut cu aproape o sută de lei pe metrul cub față de anul trecut.









