Vastele întinderi ale Bărăganului, considerate azi zone aride și dure, au fost locuite încă din neolitic, în urmă cu peste 7.000 de ani. Oamenii acelor vremuri știau să supraviețuiască și își așezau vetrele cât mai aproape de ape.
Așa a fost cazul și pe Valea Călmățuiului, râul care străbate județele Buzău și Brăila, unde arheologii buzoieni continuă să scoată la lumină dovezi ale unei lumi preistorice înfloritoare.
Movila Cremenea, din zona Gherăseni, este una dintre cele mai bogate descoperiri recente. Aici, în campaniile de cercetare din ultimii ani, au fost descoperite unelte din piatră și os, figurine antropomorfe, vase din ceramică pictată și chiar semințe de orz. Obiectele sugerează existența unor comunități stabile, care practicau agricultura, creșteau animale și pescuiau.
Daniel Costache, directorul Muzeului Județean Buzău, spune că oamenii s-au stabilit în această zonă tocmai pentru resursele oferite de mediul înconjurător: apă, vegetație și faună bogată. Mobilitatea acestor populații, aflate la confluența Europei cu Asia, este un element esențial pentru înțelegerea migrațiilor preistorice.
Interesul pentru zona Gherăseni nu e nou. Primele descoperiri au fost făcute în 1959, când a fost găsită ceramică aparținând culturii Sântana de Mureș. Cinci ani mai târziu, în satul vecin Sudiți, apar primele structuri de locuire neolitică. În 1965, o întâmplare scoatea la iveală o diademă hunică din aur și pietre prețioase, îngropată într-un strat de lut folosit la fabricarea cărămizilor.
Astăzi, șantierul arheologic de la Gherăseni e și o oportunitate pentru tinerii din zonă, un loc în care pot câștiga bani, dar mai ales o șansă de a-și descoperi propria istorie, pas cu pas, din straturile adânci ale pământului.
