În cimitirele din Buzău au sfârâit grătarele mai ceva ca în ziua de Paști. Familii numeroase de țigani au petrecut Paștele Blajinilor, sau Paștele Morților, printre cruci și morminte, unde au întins mese, au ciocnit ouă roșii și i-au pomenit pe cei trecuți dincolo. Sărbătoarea nu apare în orânduiala Bisericii Ortodoxe, aceasta fiind tolerată de preoți atâta timp cât praznicele nu au loc în prima săptămână de după Paște, când primează bucuria învierii.
Luni, cimitirul Sfântul Gheorghe, de la marginea Buzăului, a fost mai aglomerat decât în orice altă zi din an. Îmbrăcați cu hainele bune, unele mai colorate decât altele, romii și-au luat de acasă mese, scaune, grătare, multe sticle de băutură și pungi pline cu mâncare, pregătiți să petreacă printre morminte. De pe mesele întinse pe aleile cimitirului nu a lipsit mai nimic.
”Aici avem tot ce se pune pe masă la orice sărbătoare. Avem friptură de miel, vin, țuică, iar de pe masa asta mănâncă și bogatul, și săracu. Noi nu facem ospățul ăsta de fală. Nu e dezmăț. Așa e tradiția la noi, la țigani”, ne-a spuse Grafian, un lider din comunitatea de țigani din municipiul Buzău.
În cimitirul buzoian, Paștele Blajinilor a fost prilej de întâlnire pentru rudele celor care au trecut pe lumea cealaltă. Țiganii adunați de prin toate colțurile țării s-au pregătit pentru pomenirea morților ca de Paște. Micii, cârnații și hălcile de miel au sfârâit pe jarul încins iar fumul s-a ridicat printre cruci și morminte.
”Avem un batal întreg, adică un berbec mai bătrân, pe care o să-l frigem și o să îl împărțim cu toții, aici. Noi întindem mesele ca să fie primite bucatele astea dincolo, ca să fim mai aproape de morții noștri. Noi ne simțim foarte fericiți pentru că ne gândim că alături de noi sunt părinții, bunicii noștri care au murit”, ne-a explicat Zelter, unul dintre petrecăreții dintre morminte.
Membrii familiei Andronache, una foarte numeroasă și cunoscută printre țiganii din Buzău, obișnuiesc să întindă mesele în cimitir de peste un deceniu. Au înmormântat multe rude până acum, bătrâni dar și tineri răpuși de boli sau de accidente rutiere, și pe toți răposații din neam i-au pomenit de Paștele Blajinilor. Femeile s-au pregătit două zile pentru praznicul dintre morminte.
”Știam ce mănâncă morții noștri și am gătit ce le plăcea lor, pe lângă ouăle roșii și cozonacii care se fac acum de Paște. Aici de exemplu am un platou cu mâncare de ciuperci și am adus pentru că așa mânca bătrânul înmormântat aici”, ne-a spus Ana Andronache, soția unui lider lider rom.
Țiganii care păstrează cu adevărat tradiția Paștilor Blajinilor spun că înainte să se așeze la masă, trebuie să stea mai întâi la slujba din biserică, apoi să tămâie mormintele. “Noi avem tradiţia asta de mulţi ani şi romii din toată sărăcia trebuie să întindă mesele lângă mormintele rudelor moarte. Anul ăsta e mai sărac decât anul trecut şi se cunoaşte şi pe mesele de aici din cimitir, dar să fim noi sănătoşi şi să putem face şi la anul, şi în celălalt an”, a declarat Nicolae Andronache, bulibașa argintarilor din Buzău.
Festinul romilor printre morminte s-a încheiat după orele prânzului, când au plecat pe rând unii în mașini scumpe, alții, cu căruța trasă de cai.
Biserica nu recunoaște Paștele Blajinilor sau Paștele Morților, originile acestei sărbători fiind, probabil, din timpurile precreştine, când strămoşii noştri erau păgâni.
Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană. Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele.
