Au venit de la mii de kilometri distanță ca să lucreze acolo unde românii sunt din ce în ce mai greu de găsit. Vorbim despre muncitorii asiatici, dispuși să facă orice în țara noastră pentru un câștig de trei, patru ori mai mare decât în țara lor.
Chipurile exotice sunt din ce în ce mai prezente pe șantierele țării, în fabrici și în ateliere. Pe câțiva dintre acești lucrători, toți veniți din India, i-am cunoscut într-un service auto din localitatea buzoiană Spătaru.
Arvinder are 31 de ani și este primul dintre indienii sosiți în atelierul de lângă Buzău. Mecanicul asiatic este apreciat de colegii români, atât pentru abilitățile sale, cât mai ales pentru ambiția de a învăța rapid să comunice cu ei în română.
Arvinder e de doi ani în România. La vară, se va întoarce în India pentru a se căsători, apoi va reveni împreună cu partenera sa de viață. Ar vrea să muncească în service-ul din Buzău cât mai mulți ani, pentru a-și ajuta familia de acasă. „Aici e mai bine. În India sunt mai puțini bani; aici e muncă dar banii sunt mai mulți”, spune Arvinder.
Șapte indieni muncesc acum în atelierul auto. Ultimii patru asiatici au ajuns în această vară. Pentru cele opt ore de muncă în service, primesc salarii cuprinse între 700 și 900 de dolari, în funcție de experiență și nivelul de pregătire.
„Am selectat meseriași în urma unor filmări primite din India. Ca meseriași, sunt foarte buni. Au fost un pic probleme cu sculele noastre, având scule mai moderne decât la ei”, declară Marian Bichir, proprietar service.
Manpreet are doar 25 de ani și are diplomă de inginer obținută în India. A ales să plece din țara sa, în căutarea unui serviciu mai bine plătit. Se află de patru luni în România și s-a obișnuit atât de bine cu oamenii și limba acestei țări, încât a devenit translator pentru colegii săi.
„Încerc să vorbesc româna cât mai bine, ca să mă înțeleg cu șeful și colegii români. Toți banii pe care îi iau aici îi trimit în India, familiei mele. Mâncarea e bune, e bine în România”, spune indianul.
Manpreet și colegii săi locuiesc într-o casă pe care angajatorul a construit-o în aceeași curte cu atelierul auto. Tot aici au și bucătăria unde servesc trei mese pe zi. Vorbesc cu rudele din India de două, trei ori pe zi, prin apel video, ca să-și astâmpere dorul de casă.
