VIDEO Luptele sângeroase dintre daci și romani. După încleştare, rămâneau mii de trupuri sfârtecate

Potrivit istoricilor, au existat numeroase încleştări ale dacilor cu legionarii romani, pe parcursul celor războaie de la 101-102 şi 105-106. Cu ajutorul textelor unor cronicari ai vremii, scenelor de pe columna lui Traian şi descoperirilor arheologice, istoricii au strâns informaţii legate de modul în care se produceau confruntările între cele două armate.

Atras de aurul dacic şi de alte bogaţii ale acestei zone, dar şi de poziţia strategică a Daciei, noul împărat, Traian, el însuşi un soldat şi tactician experimentat, a început pregătirile pentru un război decisiv împotriva Daciei. La 25 martie 101, împăratul Traian a părăsit Roma şi s-a îndreptat cu forţele romane spre Moesia Superior.

Armata lui Traian era alcătuită din patru legiuni panonice: I, II Adiutrix, XIII şi XIV Germina, două legiuni moesice din Moesia Superior: IV Flavia şi VII Claudia, trei legiuni moesice din Moesia Inferior: I Italica, V Macedonica, XI Claudia, şi altele aduse de la Rin, în total fiind 13-14 legiuni.

În total, numărul celor care participau la forţa de invazie era de 150.000 de oameni. Comanda trupelor a fost încredinţată unor generali şi ofiţeri veterani, ca Iulius Sabinus, Terentius Scaurinus, Iulius Quadratus Bassus, care vor fi guvernatorii Daciei.

 

Echipamentul esenţial era format din coif (cassis), armură (lorica segmentata), sabie cu două tăişuri (gladius), suliţa de lungime medie pentru aruncare (pilium), scutul (scutum) şi sandale. Coiful era era fabricat în general din bronz şi începând cu anul 100 î.e.n. acoperea ceafa şi fruntea.

Armura se numea lorica segmentata, fiind formată din mai multe lame din bronz suprapuse. Se purta de aseamenea şi cămaşa de zale. Gladiusul era o sabie extrem de eficientă.

Potrivit unor istorici, armata dacilor era alcătuită din aproximativ 50.000 de soldaţi, din călăreţi ce luptau cu arcuri şi pedestraşi înarmaţi cu paloşe curbe – siccae, săbii drepte sau curbe – falces, şi aveau ca stindard balaurul-draco.

În urma studiilor efectuate de istorici, s-a ajuns la concluzia că armele dacilor erau foarte eficiente în încleştările cu romanii, care atunci erau cei mai avansaţi din punct de vedere al dotării.

După o scurtă perioadă de pace, războaiele daco-romane au fost reluate în 105 – 106, episod presărat cu multe încleştări şi încheiat cu sinuciderea lui Decebal.

Potrivit istoricilor, luptele dintre cele două armate erau extrem de violente şi totodată asimetrice. În urma bătăliilor care se duceau pe parcursul a câteva ore, rămânea în urmă un teren însângerat şi cadavre mutilate.

”Este greu de precizat numărul exact al combatanţilor, sursele oferind mai multe indicii în acest sens, asta ca să nu amintim subiectivitatea surselor istorice din acea perioadă. Cert este că în Războaiele Dacice romanii au folosit în jur de 100.000 soldaţi, legiuni, trupe auxiliare etc. Numărul dacilor şi al aliaţilor lor nu poate fi estimat, însă forţa acestora nu se putea compara cu cea a romanilor, dacă avem în vedere aici echipament, pregătire tactic”, spune istoricul Daniel Costache, directorul adjunct al Muzeului Judeţean Buzău.

Luptele dintre daci şi romani din timpul împăratului Traian nu s-au finalizat niciodată prin nimicirea completă a uneia dintre taberele combatante. Nu era în interesul nimănui şi nici nu oferea vreun avantaj, chiar dacă aparent aşa stau lucrurile.

”La Adamclisi se scrie pe acea placă comerativă că ar fi pierdut patru mii de oameni. Nu ştim cât a durat lupta, patru, cinci ore sau toată ziua. Răniţi au fost foarte mulţi, dublu sau triplu”, spune Constantin Lăpuşneanu, preşedintele Asociaţiei Geto-dacii din Moldova.

Cât priveşte durata unei încleştări între daci şi romani, aceasta depindea de mulţi factori: dacă era vorba de o ambuscadă, despre un asediu de cetate ori dacă despre o luptă în câmp deschis.

”Confruntările erau destul de rapide şi puteau dura undeva la o jumătate de oră, o oră maxim şi lăsau în urmă foarte mulţi răniţi. Erau şi morţi dar în principal erau răniţi”, precizează Liviu Zgârciu, coordonator Garda Apulum, din Alba Iulia.

Comentarii

comentarii

Fii Reporter