Piesele originale ale celui mai mare tezaur al României, ”Cloșca cu puii de aur”, părăsesc după zeci de ani muzeul de istorie din București, pentru un periplu național. Dată fiind valoarea foarte mare a tezaurului și din cauza numeroaselor tentative de furt din expozițiile la care a fost prezent, cu mulți ani în urmă, autoritățile au preferat să arate publicului din muzeele țării numai copii ale celebrelor piese din aur.
Tezaurul de la Pietroasa, numit de cei care l-au descoperit ”Cloşca cu puii de aur”, a fost scos la lumina zilei în anul 1837 de către doi pietrari, în timp ce scoteau blocuri de calcar dintr-o carieră de pe dealul Istrița. După lungi şi numeroase peripeţii, soldate chiar cu moartea celor doi pietrari şi distrugerea ori dispariţia unui număr de piese, tezaurul a fost recuperat şi a intrat în posesia statului român. Se pare că, iniţial, acesta era compus din 22 de piese însă astăzi sunt cunoscute publicului doar 12 obiecte.
Până la găsirea mormântului lui Tutankamon, „Cloşca cu pui de aur” a fost cel mai important tezaur al lumii, exponat care a circulat prin cele mai faimoase muzee europene, la începutul secolului XX. A ajuns în 1867 la Expoziţia Universală de la Paris, 1868, la Muzeul “Senth Kensingthon”, din Londra, iar în 1872, la Expoziţia Internaţională de la Viena. Se formau cozi lungi, în jurul vitrinei cu tezaurul sosit din Ţara Românească, iar presa vremii relata despre frumuseţea şi poveştile din jurul comorii.
Varianta originală a tezaurului revine pentru prima oară acasă, în județul pe raza căruia a fost descoperit. ”Acest tezaur are un periplu tumultos. După 178 de ani s-a întors de acasă, a trecut prin două furturi, în cele din urmă. A plecat în Rusia în primul Război Mondial, a revenit în țară iar din 1972 se află în colecția Muzeului Național de Istorie”, spune Laurențiu Grigoraș, director Muzeul Județean Buzău.
Alexandru Odobescu a datat tezaurul în sec. IV d. Hr. atribuindu-l regelui vizigot Athanaric. Se crede că piesele ce compun Tezaurul de la Pietroasa au fost îngropate undeva între anii 376, anul invaziei hunilor la nordul Dunării şi 380, anul retragerii lui Athanaric în Imperiul Roman.
”Este foarte greu să ajungă acest tezaur în muzeu pentru că asigurările sunt foarte mari iar muzeele nu își pot permite și după desele probleme pe care le-a avut, el fiind expus la Paris și la Viena. Copiile au colindat mult mai mult decât originalele, fiind preferată păstrarea ei într-un singur loc. Tezaurul are peste 22 de kilograme și este unul dintre cele mai mari, fiind detronat doar de masca lui Tutankamon”, declară Sincron Sebastian Matei, istoric.
Piesele care îl compun sunt: o fibulă mare în formă de vultur, care poartă pe piept marele caboson oval, mărginit simetric în cruce de patru cabosoane mici şi rotunde; o fibulă mică; două fibule mijlocii; o tavă; o cană-oenoche; o pateră; două coşuleţe poligonale; un colan cu inscripţie; un colan simplu; un colan cu balama.
Tezaurul ”Cloșca cu puii de aur” este vedeta expoziţiei itinerante ”Aurul şi argintul antic al României”, care este deschisă la Muzeul Judeţean Buzău între 23 septembrie și 1 noiembrie 2015. Mai sunt expus podoabe, accesorii vestimentare, arme de paradă, veselă de ceremonie şi monede, multe dintre aceste piese constituind adevărate capodopere artistice unice la nivel mondial.
