VIDEO Cât de nocivă este roșia cu moț? Semnele care ne arată că tomatele sunt forțate cu chimicale

De ani buni, piețele din România sunt invadate de un sortiment de roșii țuguiate, care a iscat scandaluri între clienți și producători. Unii fermieri susțin că acel tugui ar fi o caracteristică a unui soi bulgăresc, un hibrid timpuriu, folosit în fermele românilor pentru gustul delicios. Specialiștii avetizează însă că acel moț poate indica forțarea coacerii cu diverse chimicale.

Chiar dacă perioada naturală de coacere a tomatelor româneşti este luna iunie, spun specialiștii Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, la tarabe apar ”roșii românești” încă din mai, chiar aprilie. Unele dintre tomatele timpurii sunt mici și au moț, despre care vânzătorii lor spun că este o caracteristică a soiului, Prekos, adus din Bulgaria.

”Sunt foarte puține soiuri de cultură care în mod natural produc acest mucron dat de o genă, gena B. Practic este un caracter de soi, așa cum este la Prekos. Dar, trebuie știut că cele care au un țugui foarte pronunțat au primit stimulatori, fie de polenizare, fie de maturare forțată a fructelor”, declară Costel Vânătoru, cercetător la SCDL Buzău.

Specialiștii în horticultură au motive întemeiate să creadă că cele mai multe roșii cu această trăsătură provin din solariile sau grădinile unor legumicultori care recurg pentru grăbirea coacerii la substanţe controversate, precum Ethrel sau 2,4D, interzise cândva tocmai pentru că erau folosite excesiv.

”Putem vorbi de stimulatori aprobați, pe care pot să-i utilizeze cultivatorii, dar și interziși, care sunt mult mai concentrați. Aceștia provoacă formarea acelui mucron foarte dezvoltat. Se folosea în trecut și încă se mai folosește, din păcate, 2,4D, un erbicid care a fost folosit mult timp ca stimulent pentru polenizare, chiar pentru maturare forțată a fructelor”, spune Vânătoru.

Forțarea tomatelor, în detrimentul gustului

Fuga după profituri mari și rapide îi împinge pe mulţi dintre legumicultori să recurgă la soluţii pentru forţarea culturilor şi grăbirea recoltei, astfel încât să ia faţa concurenţei. Horticultorii spun că aceste metode, dacă se bazează pe folosirea unor chimicale, au ca efect deprecierea legumelor. Tomatele sunt cele mai expuse acestor practici.

”Se stropește planta sau se aplică la codiță cu un tampon cu vată îmbibată în aceste substanțe. Acolo unde este aplicat Ethrel sau 2,4D, se producea o strangulare ce blochează alimentarea cu substanțe nutritive, cu hrană, a plantei, oprește fructul din creșetere și grăbește coacerea. Se practică, din păcate, pentru a prinde preț, să valorifice mai devreme recolta”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

Nu puţini sunt clienţii care cumpără din pieţe roşii fără gust, deși sunt produse local, și care, odată tăiate, au un aspect anormal.

”La o primă vedere, într-o roșie maturată forțat se observă un cep de lemn foarte pronunțat, nematurat. La consum, trebuie eliminat acest țesut, pentru că nu e comestibil. De asemenea, în roșia secționată se vede un țesut diferit, verzui, în care nu prea găsești semințe, pentru că nu au timp să se dezvolte. Mai apar mici firișaore verzui, semn că s-au folosit divere soluții de forțare”, declară Costel Vânătoru.

O bună modalitate de a evita roşiile tratate cu hormoni de creştere, spun fermierii onești, este alegerea de pe tarabă a celor care încă mai au ciorchine sau coroniţă verde.

Fii Reporter


Tablouri canvas personalizate - Livrare Gratuita in Buzau