Românii din Diaspora investesc în ţară mai mult decât toţi străinii care au afaceri în România

Se află la mii de kilometri distanţă de locurile natale, însă continuă să investească în România, prin intermediul rudelor de acasă. Vorbim despre milioanele de români din Diaspora care, deşi trăiesc departe, cheltuiesc anual mii de euro în construirea unor case în ţară ori în modernizarea caselor părinteşti.

Bătrânul Gică Sava are în curtea sa din comuna buzoiană Mărăcineni o somptuoasă vilă, neterminată încă, pe care o construieşte Paul. Acesta este unul dintre cei trei copii ai săi, doi băieţi şi o fată, toţi stabiliţi de mulţi ani în Italia. Construcţia a fost ridicată în imediata vecinătate a casei bătrâneşti, veche de un secol.

- Promo -

Vila, care a fost proiectată să aibă beci, parter şi etaj, a fost zidită puţin câte puţin, pe parcursul mai multor ani. Construcţia a înghiţit până acum peste 60.000 de euro, spune bătrânul Gică Sava, bani trimişi acasă în ultimii opt ani, din Italia, acolo unde este stabilit Paul, proprietarul locuinţei.

”A fost amenajat cam tot în interiorul casei; trebuie doar să o mobileze şi să pună parchet pe jos. Paul trimite banii din Italia, noi îi punem bine, îi strângem, iar când vine acasă, de vreo două ori pe an, se ocupă de construcţie. Merge la depozitele din Buzău şi cumpără materiale de construcţie, acolo unde vede el că mai are nevoie. Mai are faţada de terminat, dar o să o facă şi pe asta”, ne spune bătrânul din Mărăcineni.

Acesta crede că locuinţa aflată în construcţie îi dă garanţia că, la un moment dat, proprietarul ei şi familia se vor întoarce acasă, din Italia. ”Nu ar mai investi atâta în zidirea ei, dacă nu s-ar gândi că o să şi locuiască în ea”, este convingerea bătrânului.

În ultimii ani, nea` Gică Sava a investit alte câteva mii de euro şi în casa veche, părintească, din valuta pe care o primeşte frecvent de la un alt băiat, Nelu. Acesta este stabilit de peste două decenii în nordul Italiei, împreună cu familia, unde şi-a construit o casă şi a întemeiat o mică afacere in domeniul tâmplăriei.

Din banii pe care îi câştigă, Nelu rupe lunar cel puţin 500 de euro şi îi trimite acasă, părinţilor, pentru cheltuielile de zi cu zi ale bătrânilor sau ca să mai investească în casa bătrânească. Numai anul acesta, a fost nevoie de câteva mii de euro pentru înlocuirea ţiglei de pe casă.

”Din ce-i trimit eu, tata cumpără din România tot ce trebuie, de la fier beton, cărămidă, ciment, uşi, ferestre, adică tot ce ţine de construcţii. Mai sunt aparatele electrocasnice, mobilierul, pe care tot din Româna le cumpărăm. În medie, minim 7.000 de euro trimitem acasă în fiecare an. Când începi să construieşti o casă, investeşti cel puţin 30.000 de euro, poate mai bine. Deci sunt mulţi bani care vin de la noi şi sunt cheltuiţi în ţară”, spune Nelu Sava, buzoian stabilit în Italia de peste două decenii.

Nelu Sava i-a atras şi pe ceilalţi fraţi după el, în Italia, pe care i-a ajutat cu locuri de muncă şi şansa la o viaţă fără griji. S-au scurs deja zece ani de când soţii Ana şi Gică Sava au rămas fără niciunul dintre copii alături, în gospodăria din Mărăcineni. Sunt însă bucuroşi că toţi au situaţie bună acolo. Teancurile de fotografii şi apelurile aproape zilnice le alină bătrânilor dorul de copii.

”Au plecat toţi, Nelu, Paul şi Cristina, cu nurorile, cu nepoţii. Sunt însă mulţumită, pentru că toţi sunt grijulii cu noi, sunt respectuoşi. Paul a şi zis, mamă, dacă vouă vă e bine acolo, ne e bine şi nouă aici. Ne ajută când avem nevoie de ceva în casă. Eu nu cumpăr de exemplu cafea, nu cumpăr produse, nu am nevoie de detergenţi sau îmbrăcăminte. Trimit pachete multe acasă”, spune Ana, mama fraţilor Sava.

Precum cei trei fraţi din Buzău mai sunt aproximativ 3,6 milioane de români care locuiesc şi lucrează oficial în străinătate, şi care au trimis în 2020 aproximativ 3,4 miliarde de euro în ţară, mai mulţi bani decât suma investiţiilor străine directe, de 3 miliarde de lei, conform datelor Eurostat.

Românii au trimis acasă cei mai mulţi bani dintre toţi cetăţenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, spaniolii din străinătate au trimis acasă 2,9 miliarde de euro, iar polonezii au avut remitenţe în valoare de 2,8 miliarde de euro, în scădere cu 10% faţă de anul 2019, acestea fiind statele cu cele mai mari încasări din remitenţe în 2020.

Clasamentul remitenţelor din 2020 în rândul statelor UE arată un comportament complet diferit al diasporei în vreme de pandemie. Potrivit Eurostat, la nivelul întregii Uniuni Europene, volumul remitenţelor a scăzut cu 9% în 2020 faţă de 2019; dacă în România scăderea a fost de doar 7%, în Polonia a fost de 10%, în Ungaria de 50%, iar în Bulgaria de 71%.

Fii Reporter