Puşcăria de la Râmnicu Sărat, unde a fost şef torţionarul Vişinescu, este în paragină. Ce planuri au autoritățile

Închisoarea de la Râmnicu Sărat, judeţul Buzău, una din temniţele cele mai de temut ale României Interbelice şi României Comuniste, unde a murit liderul ţărănist Ion Mihalache şi a fost închis Corneliu Coposu, este într-o continuă degradare.

În urmă cu trei ani s-a vorbit pentru prima oară despre proiectul transformării fostei închisori de la Râmnicu Sărat în Memorial şi Centru Educaţional, însă de atunci nimic nu s-a făcut pentru a fi conservat ansamblul de clădiri.

- Promo -

Acoperişul s-a prăbuşit, iar clădirile au ajuns într-o stare avansată de degradare.

Un raport al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), cel care administrează clădirea, arată că între 2018 şi 2020 nu a fost făcută nicio acţiune în cadrul proiectului de reabilitare a Penitenciarului Râmnicu Sărat.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat, condusă de torţionarul Alexandru Vişinescu între 1952 şi 1963, se află de 13 ani în jurisdicţia IICCMER.

„La începutul anului 2020, situaţia se prezenta astfel: nu exista nicio persoană responsabilă de proiectul reabilitării Penitenciarului Râmnicu Sărat; în perioada 2018-ianuarie 2020 nu a fost întreprinsă nicio acţiune / activitate aferentă proiectului; în bugetul pentru anul 2020 nu fuseseră prevăzute / solicitate fonduri şi, implicit, nu exista nicio sursă de finanţare pentru proiectul reabilitării penitenciarului sau pentru realizarea de documentaţii în acest sens; toate avizele şi certificatele erau expirate (certificat de urbanism, autorizaţii de demolare, expertize etc.), semn al faptului că în perioada 2018-ianuarie 2020 nu a existat nicio preocupare în acest sens”, se arată în raportul IICCMER, publicat în 2021.

Actuala conducere a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc, care are în jurisdicţie fosta închisoare de la Râmnicu Sărat, susţine că vinovat de situaţia în care se găseşte acest obiectiv se face fostul şef al IICCMER, preotul Radu Preda, potrivit unui raport al instituţiei, publicat în 2 februarie 2021, după un control al Curţii de Conturi.

Auditorii au concluzionat că, între 2015 şi 2018, IICCMER a cheltuit peste 1,8 milioane de lei pe studii şi lucrări de proiectare, care nu s-au concretizat în investiţii. În raportul IICCMER publicat pe 2 februarie se arată că nici între 2018 şi 2020, în timpul mandatului teologului Radu Preda la şefia institutului, nu a fost făcută vreo acţiune în cadrul proiectului de reabilitare a Penitenciarului Râmnicu Sărat.

În consecinţă, toate avizele şi certificatele de urbanism au expirat, iar în bugetul pe 2020 nici măcar nu au fost ceruţi bani pentru lucrări de reabilitare/amenajare.

Reabilitarea Penitenciarului Râmnicu Sărat şi transformarea imobilului în muzeu de interes naţional rămâne unul dintre obiectivele fundamentale ale Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc (IICCMER).

Pentru anul 2021, IICCMER a solicitat deja suma de 600.000 de lei, fonduri care vor fi alocate intervenţiilor de urgenţă la acoperişul închisorii.

Puşcăria de la Râmnicu Sărat este atestată documentar din octombrie 1901. De la înfiinţare, până în 1938, închisoarea a găzduit deţinuţi de drept comun cu pedepse de până la doi ani. Primii deţinuţi politici au fost semnalaţi în timpul dictaturii Regelui Carol al II-lea.

După instalarea regimului comunist, aici au fost închişi mai mulţi membri marcanţi ai partidelor politice, precum Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu.

Penitenciarul a fost închis oficial în aprilie 1963, iar supravieţuitorii au fost trimişi în alte închisori sau în domiciliu obligatoriu, sub atenta supraveghere a Securităţii. Închisoarea a fost folosită ulterior ca depozit.

Fii Reporter