vineri, 24 mai, 2024

Orașul cu două gări monumentale. Anghel Saligny a construit-o pe prima dintre ele

Orașul cu două gări monumentale. Anghel Saligny a construit-o pe prima dintre ele

Facebook
Twitter
Email

Una dintre operele inginerului Anghel Saligny zace abandonată la periferia orașului Râmnicu Sărat. Este vorba despre prima gară a orașului, inaugurată la 18 octombrie 1881. Doar 17 ani a funcționat, până când autoritățile au reușit devierea căii ferate mai aproape de oraș și construcția altei gări.

O frumoasă clădire abandonată, de la marginea oraşului, lângă fostul internat al liceului agricol din localitate, a fost cândva prima gară pentru trenuri din Râmnicu Sărat. Este o clădire solidă, dovadă a simţului de răspundere investit de proiectanţii şi constructorii de la acea vreme.

Proiectul acestei clădiri a fost realizat de marele Anghel Saligny, inginer constructor, ministru şi pedagog român, considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea şi construcţia podurilor şi silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti.

Într-un articol publicat în Revista Noastrã, seria a II-a, 1979, nr. 61-62-63, Paul Iliescu, strănepot al lui Anghel Saligny, scrie că proiectele gărilor din Râmnicu Sărat, Mizil şi Azuga aparţin marelui inginer.

Indiciul care aminteşte că edificiul a funcţionat cândva ca gară îl reprezintă streaşina susţinută de elemente decorative din fier forjat. Aici se afla peronul care ducea către linia de cale ferată, înainte ca traseul să fie deviat mai aproape de oraş, astfel încât să poată fi construită noua gară.

Marea problemă pe care a avut-o a această clădire a fost distanța considerabilă față de oraş. “Gazeta Săteanului”, din ianuarie 1891, scria că deputaţii I. C. Grădişteanu, Iosef Oroveanu şi C.C. Datculescu au făcut multe demersuri pentru a se construi o gară mai aproape de oraş.

Râmnicu Sărat este orașul cu două gări monumentale

Actuala clădire de călători, construită în stil italian, considerată a fi o bijuterie arhitectonică, este opera arhitectului Nicolae Mihăescu şi a fost construită în perioada 1897 – 1898. Cele mai cunoscute proiecte ale acestuia sunt Palatul Ministerului Cultelor şi Artelor din Bucureşti şi Casa „Mariei Mihăescu”.

Construcţia gării actuale se datorează presiunilor exercitate asupra guvernului de către autorităţile locale, noua gară fiind inaugurată la 3 ianuarie 1898. Actuala gară Râmnicu Sărat a fost realizată de arhitectul Nicolae Mihăescu (inginerii L. Pâslă şi Constantin Răileanu) și este unul din puţinele cazuri în care gara se păstrează şi astãzi în forma sa iniţială (cu excepţia copertinei, adăugată ulterior)”, scrie Enciclopedia Gărilor din România.

Monument istoric, Gara din Râmnicu Sărat era la sfârşitul secolului al XIX-lea cea mai frumoasă carte de vizită a oraşului. Odinioară, râmnicenii străbăteau Bulevardul Gării în frumoasa trăsură a lui Carabelea, gara fiind loc de plecare sau de sosire, loc de întâlnire şi regăsire.

Negustori cu vată pe băţ şi halviţă, doamne cu pălării frumos colorate şi boruri largi, domni în frac cu cravate colorate sau papioane străbăteau vioi aleile pavate ale gării.

Actuala gară din Râmnicu Sărat este locul unde Regele Carol I a luat contact cu oraşul aflat la hotarul dintre Muntenia şi Moldova. Monitorul Oficial, din 3 octombrie 1901, relatează că Regele Carol I participă la manevrele militare şi locuieşte la Râmnicu Sărat, în casele primarului Gheorghiţă Lupescu.
După 1990, Gara Râmnicu Sărat a intrat în proprietatea CFR, iar clădirea şi terenul aferent se află în “zona de siguranţă”, astfel că tot ce există aparţine centralei societăţii respective.

Informaţiile publicate pe site-ul stiridebuzau.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 150 de caractere, cu citarea sursei.