Misterul sticlelor comuniste de vișinată descoperite în pivniţele medievale de la Râmnicu Sărat

Se ştia sau nu de existenţa beciurilor medievale de la Râmnicu Sărat atunci când s-au făcut ultimele intervenţii la şoseaua europeană? Este întrebarea la care atât autorităţile locale, cât şi reprezentanţii Culturii încearcă să găsească un răspuns. Sunt indicii că, în urmă cu două, trei decenii, s-a şi pătruns în interiorul lor. Informaţia ar fi fost ascunsă, pentru a nu periclita proiectul modernizării drumului.

O bucată de asfalt s-a surpat într-o parcare din Râmnicu Sărat, în noaptea de 22 spre 23 februarie, iar o maşină a căzut în craterul format, care are diametrul de aproximativ şase metri. Prăbuşirea afaltului a scos la lumină o structură istorică, la o adâncime nu foarte mare.

Directorul adjunct al Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, declara imediat că sub asfaltul surpat pe strada Mihail Kogălniceanu sunt, cel mai probabil, pivniţe brâncoveneşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea, care ar putea reprezenta ”un important punct de atracţie turistică în zonă”, el precizând că ”nu este exclus ca DN 2 să fie afectat mult mai mult în viitorul apropiat sau mai îndepărtat”, întrucât există guri de aerisire fix sub şosea.

La scurt timp, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Laurenţiu Grigoraş, a cerut clasarea de urgenţă a sitului, invocând legislaţia de protecţie a monumentelor, iar locul ar putea deveni obiectiv turistic la finalul săpăturilor arheologice. Grigoraş a adăugat că în niciun caz craterul nu va fi astupat întrucât pivniţa descoperită în pământ are importanţă arheologică, provenind din secolul al XVII-lea.

sticles

Între timp, mulţi au început să îşi pună întrebarea cum a fost posibilă realizarea unui drum cu un trafic intens peste nişte cavităţi care oricând se puteau surpa, existând permanent riscul producerii unor accidente grave. Apoi, cine a avut interesul să îngroape istoria unei localităţi, să ascundă informaţia existenţei acelor construcţii vechi de câteva secole.

Chiar surparea de pe strada Mihail Kogălniceanu a scos la iveală indicii care conduc către ipoteza că s-a ştiut despre existenţa beciurilor până în urmă cu trei, patru decenii. Atunci când au coborât în craterul din asfalt, specialiştii de la Muzeul de Istorie au găsit cenuşă, semn că s-a făcut focul acolo, şi câteva sticle de lichior, cel mai probabil de pe vremea comuniştilor, din perioada în care s-au construit blocurile din vecinătate ori s-a modernizat drumul.

Continuarea reportajului, pe ADEVARUL.RO

Fii Reporter