Istoria celebrei cepe de Buzău. Cercetătorii spun că a fost creată de țăranii din zonă, pe parcursul secolelor. S-a „înroșit” în urma unei încrucișări

Pentru multe gospodine şi grădinari din toată ţara, ceapa de Buzău are o valoare aparte, cu o calitate superioară multor sortimente asemănătoare. Sunt legume vechi de sute de ani, care au fost îmbunătăţite genetic la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

În această perioadă a anului, zeci de standuri cu ceapă roşie şi albă, produsă în grădini de pe Valea Slănicului, pot fi zărite pe marginea drumului european E85, în apropiere de orașul Buzău. Bazinul legumicol mărginit de localitățile Buzău – Mărăcineni – Săpoca este renumit pentru această legumă, pe care gospodinele o preferă pentru gustul deosebit.

La început, specialiștii Staţiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicolă Buzău au realizat pe baza unui produs local, vechi de sute de ani, două subcategorii de ceapă. Auria de Buzău a fost primul soi românesc, urmat de ceapa Diamant.  Materialul de bază, preluat de la cultivatorii locali, a fost şlefuit genetic în anii ’70, de către cercetătorul Cristea Chiru.

”Ceapa Diamant este un soi renumit, care nu poate fi întrecut. Ambele sunt ceapă albă, doar că Auria de Buzău este alungită, aşa cum este cea de pe marginea drumului, şi roşie şi albă, iar cealaltă, Diamant, are o formă mai îndesată. Auria de Buzău este dulce, zemoasă, foarte potrivită pentru mâncare, timpurie, însă se păstrează mai greu peste iarnă. De aceea, soiul următor, Diamant, a venit cu o rezistenţă mai mare de păstrare”, a declarat dr. ing. Costel Vânătoru, fost specialist al Stațiunii de Cercetare Legumicolă, acum directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău.

Cum a ajuns ceapa în zona Buzăului

Ceapa de Buzău este foarte veche, leguma fiind adusă pe aceste meleaguri de emigranţii bulgari, care s-au stabilit în zona Buzăului în mai multe valuri, înainte de anul 1700. Ei au început să îşi părăsească locurile de baştină, după ce otomanii au transformat ținuturile de la sud de Dunăre în paşalâc şi au început influenţele religiei musulmane în Balcani. Refugiaţii bulgari au ales să meargă în nord, spre valahii creştin-ortodocşi, astfel că s-au stabilit pe terenuri din Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomița, Buzău, până la Constanţa.

Paul de Alep, când a trecut prin Țara Românească, la 1653 – 1657, scria că atunci când a ajuns la Vărăşti, lângă Bucureşti, s-a uitat pe geam şi a văzut grădinile, frumos organizate şi îngrijite, în straturi, ca ale frâncilor din Italia. Era dovada că grădinăritul era deja o activitate organizată. Deşi vorbim despre grădinari bulgari, ei au fost numiţi „sârbi” pentru că aşa au fost trecuţi în actele oficiale.

”Au existat mai multe etape în care ei au fugit din sudul Dunării. În prima parte, au traversat fluviul Dunărea, iar la un moment dat satele bulgăreşti începuseră să se depopuleze. Atunci, turcii au trimis aici o interdicţie adresată domnitorului privind acceptarea bulgarilor aici. În schimb, bulgarii au făcut altceva, au trecut în Ţara Românească prin Serbia, care atunci avea un statut special faţă de Imperiul Otoman. Limbile lor fiind asemănătoare, de sorginte slavă, turcii nu prea puteau face deosebirea aşa că au pătruns în Ţara Românească prin Banat drept sârbi”, spune publicistul buzoian Viorel Frîncu, autorul cărţii ”Buzău, grădina cu bulgari”, publicată în 2005.

La început, ceapa era însămânţată pe domeniile Episcopiei Buzăului, pe terenurile boierilor locali şi, pe suprafeţe restrânse, în gospodăriile populaţiei. În timp, odată cu evoluţia agriculturii, aceasta a ocupat suprafeţe însemnate în fermele agricole de stat. După înfiinţarea în 1957 a Staţiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, ceapa a fost îmbunătăţită şi distribuită la nivel naţional.

Cum s-a „înroșit” ceapa de Buzău

Ceapa alungită de Buzău a căpătat în ultimele decenii și culoare: roşu-violet. Prin selecţie îndelungată, soiul s-a stabilizat, fiind cultivat acum pe scară largă. Sute de hectare de teren agricol de la marginea oraşului Buzău şi din comunele Mărăcineni şi Săpoca sunt cultivate, an de an, cu ceapa roşie de apă. Toamna, grămezile de legume pot fi zărite în mai toate curțile din aceste localități, unde marfa este sortată și legată.

„Acest soi de ceapă roşiatică, cu formă alungită, şi-a găsit cel mai potrivit sol pe terenurile de lângă albia râului Buzău. În august și septembrie, este scoasă din pământ şi vândută în pieţe sau pe marginea drumului, în legături, ca să reziste mult timp”, spune publicistul Gheorghe Manole, pasionat de legumicultură.

Ceapa roşie de Buzău este relativ nouă. A apărut după anii ’80, spune cercetătorul Costel Vânătoru, după ce grădinarii buzoieni au început să-și vândă ceapa albă și dincolo de Carpați, în piețele din Transilvania. Acolo nu au avut însă succes, întrucât era preferată ceapa de culoare roşie. Grădinari pricepuţi, sătenii buzoieni au cultivat la un loc, lăsând să se încrucişeze liber, ceapa lor tradiţională cu ceapa roşie adusă din Ardeal.

„Grădinarii noştri primiseră loturi pe prundul gârlei, după ce fuseseră expropriaţi şi mutaţi la bloc. Comuniştii au găsit soluţia de a le da nişte loturi pe care să le folosească. Ei cultivau în special ceapa de Buzău şi mergeau des la Braşov unde era centru industrial puternic. Doar că ceapa albă nu se căuta acolo pentru că era foarte apreciată ceapa roşie de Făgăraş, de Turda, soiuri locale. Aatunci, ei au luat ceapă de acolo din zonă, care este cu forma rotundă, uşor aplatizată, şi au încrucişat-o cu ceapa de aici. Aşa a apărut această ceapă lungă roşie de Buzău din care am scos un soi la Staţiunea de Cerceare denumit Rubiniu”, a declarat Costel Vânătoru.

Ceapa roşie de Buzău este un ingredient nelipsit din reţetarele multor bucătari. „Soiul cepei de apă de Buzău este învăţat cu solul din Buzău, dar numai din jurul oraşului, calitatea cea mai bună fiind în bazinul Mărăcineni, satul Potoceni. Aici solul are ceva special, deoarece ceapa nu te faci să verşi lacrimi pe tocător, este foarte gustoasă în orice mâncare, un gust dulceag şi o culoare cum nu găseşti la altă ceapă, violet cu tentă de roşu”, spune Chef Cristi Dobre.

Ceapa roșie de Buzău este o reuşită din punct de vedere genetic, spun horticultorii. Este zemoasă, cu usturime medie și foarte aromată. De asemenea, este bogată în vitaminele B1, B2, B3, B5, C, E, K, bogată în calciu, magneziu, fier, fosfor potasiu, zinc. Singurul său minus este dat de faptul că se depreciază un pic mai rapid pentru că are mai puţină substanţă uscată.