Un deal format din depuneri de cenușă și material piroclastic rezultate în urma unor erupții vulcanice de acum peste zece milioane de ani a fost descoperit de geologi în Ținutul Buzăului. Oamenii de știință au prelevat probe și le-au trimis la un laborator din străinătate pentru a determina perioada în care vulcanul a fost activ.
Geoparcul UNESCO „Ținutul Buzăului”, perimetrul în care se găsesc vulcanii noroioși, chihlimbarul, focurile vii și munții de sare de pe Valea Slănicului, pare a fi cufărul cu bogății inepuizabile și mereu surprinzătoare, atractive pentru drumeți, și de o importanță uriașă pentru geologi.
O descoperire a exploratorilor din Asociația „Ținutul Buzăului”, făcută pe raza comunei Cănești, în punctul cunoscut ca Malul Bradului, va oferi informații prețioase despre modul de formare a reliefului în această parte a continentului. Anunțul a fost făcut la începutul lunii octombrie, în preajma datei la care este sărbătorită Ziua Geodiversității, 6 octombrie.
„Hai să-ți arătăm o nouă descoperire a echipei noastre, făcută anul trecut. Este vorba de un deal întreg din cenusă vulcanică, ascuns în inima unei păduri. Este rezultatul unei erupții vulcanice preistorice, din Munții Carpați. Norii de cenusă au ajuns deasupra mării care acoperea atunci Ținutul Buzăului și efectiv a nins cu bucăți de sticlă și cristale, care acum formează acest deal. Am prelevat câteva probe și am început deja să analizăm cristalele de zircon într-un laborator din Elveția, ca să aflăm vârsta acestei erupții”, este mesajul postat de pagina de Facebook dedicată Geoparcului UNESCO „Ținutul Buzăului”.
Specialiștii geoparcului buzoian sunt de părere că erupția vulcanică ar fi avut loc în urmă cu circa 13 milioane de ani, cenușa și elementele piroclastice depunându-se pe sol dinainte de a se forma dealurile și munții din zonă.
Un pinten alb înalt de 30 de metri, format din tuf vulcanic şi marne albe cineritice, se numărăr printre monumentele naturale reprezentative pentru Ținutul Buzăului. Grunjul de la Mânzăleşti, aşa cum a fost numit, se află la confluenţa pârâului Jgheab cu râul Slănic, are o formă piramidală și ocupă o suprafaţă de aproximativ 25 de metri pătraţi. Specialiştii au stabilit că muntele alb s-ar fi format în urmă cu aproximativ 16 milioane de ani.
