Pentru ca România să nu se adâncească și mai mult în criza forței de muncă, Ministerul Muncii a dublat numărul avizelor pentru muncitorii care vin aici din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh sau India. La Buzău, sunt deja sute de muncitori asiatici în restaurante, pe șantiere și în fabrici, care și-au anunțat șefii că doresc prelungirea contractelor de muncă.
Din ce în ce mai mulți agenți economici din Buzău apelează la forță de muncă adusă din străinătate, pentru a-și menține afacerile în viață. În prezent, în municipiu, sunt cel puțin trei șantiere pe care de doi ani încoace trudesc exoticii muncitori, cot la cot cu meseriașii români.
Alții, destul de numeroși, muncesc în restaurante, hoteluri ori în halele de producție ale unor fabrici din zona industrială a municipiului.
Șase nepalezi sunt angajați la cea mai mare fabrică de conserve din România, Legume-Fructe Buzău. Toți sunt calificați, operatori de utilaje, însă nu se dau la o parte când este nevoie de ei și la împachetat și stivuit borcanele cu bulion și suc de tomate.
Au lăsat deja impresie bună: comunică într-o engleză satisfăcătoare cu șefii și ceilalți angajați, sunt ordonați și respectuoși.
„Sunt dornici de a învăța și asta contează. Ei au venit pe postul de operator, au fișa postului, instrucțiunile le-au fost aduse la cunoștință. Deci, suntem încântați de această colaborare. Ținem cont de tradițiile lor culinare, de programul de lucru, de asemenea, pentru că ei au un număr de ore pe zi. Am fost deschiși și am ținut cont de toate cerințele lor”, declară Ancuța Iacob, repsonsabil managementul calității în cadrul fabricii de conserve din Buzău.
Cămin ca un complex hotelier
Cei șase asiatici locuiesc în în cadrul fabricii, unde angajatorul a amenajat un cămin dotat asemenea unui complex hotelier. Aici, au la dispoziție o bucătărie comună, unde muncitorii își pot găti singuri mâncărurile cu care sunt obișnuiți de acasă.
Bhuwan Bahadur Bista, șeful echipei de nepalezi de la fabrica de conserve din Buzău, ne spune că mesele zilnice nu sunt o problemă, deoarece găsesc aici aproape toate ingredientele meniurilor asiatice.
„Cu hrana ne descurcăm foarte bine, pentru că ne place și mâncarea românească, chiar dacă noi preferăm mai mult orezul. Însă, avem posibilitatea să ne gătim singuri preparatele noastre, care sunt mai picante. Găsim orez, condimente, cumpărăm carne de pui, care este acceptabilă la preț, și ne descurcăm”, spune Bhuwan Bahadur Bista.
Munca în România, un vis
Nepalezul are 33 de ani și spune că este pentru prima oară plecat din țara sa. A ales să vină la muncă în România fără să stea deloc pe gânduri, pentru că știa de la alți conaționali că aici sunt condiții și câștiguri bune. Pentru mulți nepalezi, susține Bahadur, plecarea la muncă în România a devenit un vis.
„În Nepal se știe că România este o țară europeană în care condițiile de muncă sunt foarte bune. Pentru nepalezi, venirea aici este o oportunitate. Deci, principalul argument este că România este o țară europeană. Un alt avantaj este salariul mai mare. Aici, nepalezii sunt tratați bine, indiferent de ce religie au, că sunt hindu, budiști sau creștini. Toți se înțeleg bine unii cu alții aici. De asemenea, clima din România este foarte bună, ca a noastră”, declară Bhuwan Bahadur Bista.
A fost dublat numărul avizelor de lucru
Ministerul Muncii este gata să primească anul acesta un număr dublu de asiatici, care să ne scoată din criza forței de muncă. A fost dublat numărul avizelor de lucru pentru muncitorii care vin aici din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh și India. Patronii din Buzău aduc tot mai mulți muncitori din țări îndepărtate.
În 2021, Biroul pentru Imigrări Buzău a primit nu mai puțin de 1.034 de cereri pentru eliberarea avizelor de muncă, adică de aproape opt ori mai multe decât în 2020, când au fost înregistrate doar 134 de astfel de solicitări din partea patronilor.
Cei mai mulți străini veniți la Buzău muncesc în construcții și restaurante și au fost aduși din India, China, Turcia și Nepal. Acestora li se alătură și alți muncitori veniți din țările Uniunii Europene, cum ar fi Italia, Franța, Germania și Bulgaria, numărul celor din țările europene fiind de 333, și acesta în creștere față de 2020 cu circa 20 de persoane.
