Primarul municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, a dezvăluit pe contul său de Facebook cum va decurge apărarea la Curtea de Apel Brașov, unde pe 19 mai este programat un nou termen al apelului împotriva deciziei Judecătoriei Braşov de condamnare la 5 ani de închisoare, în Dosarul Gloria. Edilul susține că este încrezător în șansele de a scăpa de acuzații, întrucât consideră că prima sentință are multe vulnerabilități.
”Am fost condamnat în primă instanță pentru abuz în serviciu la Judecătoria Brașov de o judecătoare care nu a participat decât la două ședințe de judecată, întrucât magistratul care a cercetat cauza mea, care a audiat martorii și căruia i-am prezentat probele care demonstrau nevinovăția mea s-a mutat la o instanță superioară. Acest lucru, coroborat cu o frază din motivarea condamnării, mă face să cred că s-a produs o mare nedreptate, dacă nu a fost la mijloc și altceva. Nu vă ascund că au fost unii care mi-au adus la cunoștință că voi primi cinci ani condamnare cu două luni înainte de pronunțarea care a vut loc pe 10 februarie 2015”, scrie Boșcodeală pe Facebook.
În continuarea mesajului, edilul prezintă, integral, motivele de apel pe care le va depune la instanță pe 19 mai, susținând că ”suma cu care am finanțat FC Gloria nu este prejudiciu, ci este finanțare nerambursabilă legală, așa cum am finanțat peste 20 de cluburi sportive buzoiene”.
Potrivit lui Boșcodeală, motivele care stau la baza apelului înaintat Curții de Apel Brașov vizează netemeinicia soluției pronunțate de prima instanță si solicită din această perspectivă achitarea, din mai multe considerente.
”Consider că nu numai audierea mea, ci și a martorilor era deosebit de importantă, în condițiile în care instanța, în considerarea practicii CEDO, a admis în parte cererea mea de readministrare a probatoriilor în condițiile în care judecătorul inițial desemnat aleatoriu a administrat majoritatea covârșitoare a probatoriilor, iar cel care a preluat ulterior completul doar o mică parte, dispunând reaudierea inculpatului, în vederea respectării principiului nemijlocirii, aspect important al unei proceduri echitabile, procedându-se în această manieră deoarece înscrisurile au avut relevanță covârșitoare în reținerea considerentelor”, este unul dintre argumentele apărării.
Edilul mai contestă și “argumentul” folosit de prima instanță, care face referire la faptul ca ar fi făcut din politică un mijloc abil și demagogic de realizare a intereselor sale sau ale altor persoane private. ”Consider această exprimare cel puțin criticabilă și defăimătoare. Considerentele și referirile de ordin politic reprezintă opinii personale ale judecătorului și nu au ce căuta în motivarea unei soluții ce urmează a fi pronunțată. A admite altfel, înseamnă să golim de conținut noțiunea de imparțialitate care trebuie să caracterizeze atitudinea magistratului. Este, de fapt, o motivare politică”, scrie Boșcodeală pe Facebook.
Iată mesajul integral al primarului Constantin Boșcodeală:
Stimați buzoieni,
Stimați prieteni,
Pentru a nu da crezare tuturor zvonurilor care se aud pe seama mea, aș vrea să vă spun că sunt încrezător că se va face dreptate în procesul în care sunt judecat.
Am fost condamnat în primă instanță pentru abuz în serviciu la Judecătoria Brașov de o judecătoare care nu a participat decât la două ședințe de judecată, întrucât magistratul care a cercetat cauza mea, care a audiat martorii și căruia i-am prezentat probele care demonstrau nevinovăția mea s-a mutat la o instanță superioară. Acest lucru, coroborat cu o frază din motivarea condamnării, mă face să cred că s-a produs o mare nedreptate, dacă nu a fost la mijloc și altceva. Nu vă ascund că au fost unii care mi-au adus la cunoștință că voi primi cinci ani condamnare cu două luni înainte de pronunțarea care a vut loc pe 10 februarie 2015.
Pentru că sunt foarte multe lucruri de spus și chiar dacă nu sunteți foarte familiarizați cu termenii juridici, cred că cel mai bine este să vă prezint, aici, integral, motivele de apel pe care le voi depune la instanță pe 19 mai. Suma cu care am finanțat FC GLORIA nu este prejudiciu, ci este finanțare nerambursabilă legală, așa cum am finanțat peste 20 de cluburi sportive buzoiene. De altfel, dacă municipalitatea nu ar fi făcut acest lucru, nu am mai fi avut sport de performanță în Buzău. Celelalte sume nu au nicio legătură cu realitatea.
De 19 ani nu am făcut decât să fiu preocupat de a asigura un trai decent buzoienilor: să aibă căldură în case și servicii de calitate, să avem școli bune și dotate decent pentru copiii noștri, să avem locuri de muncă (șomajul în municipiu este de doar 1,5%), să avem parcuri frumoase în care să ne plimbăm și să petrecem timpul liber, să existe o siguranță a cetățeanului pe stradă, să putem merge la competițiile sportive în sălile și stadioanele din Buzău, iar copiii noștri să aibă unde face sport de performanță.
Iată mai jos motivele de apel:
CURTEA DE APEL BRASOV
Sectia Penala
Referitor : Dosar nr. 18228/197/2013
Termen : 19.05.2015
Subsemnatul Boscodeala Constantin, in calitate de inculpat in dosarul penal cu nr. de mai sus, formulez urmatoarele
MOTIVE DE APEL
Impotriva Sentintei Penale nr. 216 din 10.02.2015, pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul penal nr. 18228/197/2013, prin care am fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 5 ani inchisoare, cu executare.
Motivele de apel vizeaza netemeinicia solutiei pronuntate de prima instanta, si solicit din aceasta perspectiva achitarea, din considerentele pe care le voi expune in cele ce urmeaza.
– Consider ca nu numai audierea mea, ci si a martorilor era deosebit de importanta, in conditiile in care instanta, in considerarea practicii CEDO, a admis in parte cererea mea de readministrare a probatoriilor in conditiile in care judecatorul initial desemnat aleatoriu a administrat majoritatea covarsitoare a probatoriilor, iar cel care a preluat ulterior completul doar o mica parte, dispunand reaudierea inculpatului, in vederea respectarii principiului nemijlocirii, aspect important al unei proceduri echitabile, procedandu-se in aceasta maniera deoarece inscrisurile au avut relevanta covarsitoare in retinerea considerentelor. Arat ca inscrisurile aflate ca mijloace de proba in dosar poarta semnaturile martorilor din proces, pe langa semnatura mea, si exemplific in acest sens cu ordinele de plata care erau semnate si de directorul economic, seful serviciului financiar contabil si respective, de persoana cu atributii de CFP ( control financiar preventiv ), toate aceste persoane declarand ca actele sunt legale si semnate fara obiectiuni. Din perspectiva descrisa, aceea in care inscrisurile au avut relevanta covarsitoare, este limpede faptul ca devine la fel de relevanta audierea persoanelor a caror semnatura se regaseste pe aceste inscrisuri alaturi de semnatura mea, respectiv Gegea Ion, Ionescu Verginia, Avramescu Auras (pag. 2 din sentinta).
– Se arata ca “activitatea comisiei pentru evaluarea proiectelor de finantare nerambursabila s-a concretizat prin procesul verbal incheiat in data de 28.04.2008, prin care s-a alocat Asociatiei sportive FC Gloria suma de 1.636.000 lei, iar actul poarta mentiunea “ aprob, primar ing. Constantin Boscodeala “ si semnatura acestuia.”
Arat ca aprobarea este o obligatie legala, fiind prevazuta in Legea nr. 350/2005 – art. 2 lit. b), Legea nr. 215/2001 – art. 63, alin. (1), lit. c) si alin. (4) lit. a) care statueaza faptul ca primarul exercita functia de ordonator principal de credite. In temeiul acestor prevederi legale s-a emis Dispozitia Primarului nr. 286/2007 care au statuat faptul ca hotararile comisiei pentru evaluarea proiectelor pentru finantari nerambursabile vor fi aprobate de primarul municipiului Buzau in calitate de ordonator principal de credite si reprezentant al unitatii finantatoare. Semnarea procesului verbal s-a facut din perspectiva acestei obligatii legale, si nu poate avea alte conotatii.
Art. 40 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 se refera la institutiile publice, iar Primaria este institutie publica. Prin ordinele de plata nr. 69/8.01.2008 si, respectiv, nr. 191/23.01.2008 a fost finantata din bugetul local anterior adoptarii hotararii, in limita lunara de 1/12 din anul anterior.
Nu s-a incalcat niciunul dintre articolele si alineatele din Legea nr. 273/2006, enumerate de instanta in hotarare ( art. 14 alin. 1, 2 si 3, art. 23 alin. 1, art. 51 alin. 1, art. 54 alin. 5 si 6 ). Nici art. 53 alin. 2 din H.G. nr. 884/2001 nu a fost incalcat. HCL nr. 3/2008 prevede existenta unui fond bugetar disponibil.
Cu toate acestea, instanta apreciaza ca au fost incalcate diverse prevederi ale Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale. Precizez faptul ca nu numai ca nu au fost incalcate prevederile acestui act normativ, dar chiar cele invocate de instanta nu sunt prevazute de textul de lege ca fiind infractiuni, o parte din ele sunt reglementate de lege ca si contraventii, iar altele nu sunt catalogate deloc ca si sanctiuni. Exemplific in sensul celor afirmate cu art. 14 alin. 1 din lege, care prevede ca “ … Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.” Instanta retine ca s-ar fi incalcat acest articol, dar arat ca nu s-au efectuat plati directe, toate platile pe care le-am facut fiind efectuate prin intermediul Trezoreriei Buzau.
Reproduc mai jos textul de lege care reglementeaza categoriile de fapte incriminate ca infractiuni de Legea nr. 273/2006:
“ART. 77
Infracţiuni şi pedepse
(1) Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a) angajarea, ordonanţarea şi efectuarea de plăţi peste limitele maxime ale sumelor aprobate la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);
b) angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) peste limita creditelor bugetare aprobate;
c) utilizarea fondurilor provenite din contractarea datoriei publice locale în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate;
d) furnizarea de date eronate pentru fundamentarea documentaţiei prezentate în vederea obţinerii autorizării pentru contractarea/garantarea de împrumuturi;
e) exercitarea oricăror atribuţii cu implicaţii financiare pe toată perioada gestionării situaţiei de insolvenţă, conform prevederilor art. 75 alin. (11)-(13), de către ordonatorul principal de credite sau de către autoritatea deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale aflate în procedură de insolvenţă.
(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi d) se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi e) se pedepsesc cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei.
ART. 78
Contravenţii şi sancţiuni
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (3) şi (4), art. 19 alin. (2), art. 40, art. 44, art. 45, art. 57 şi ale art. 69 alin. (2) şi (4);
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2)-(4), art. 24 alin. (3), art. 26 alin. (4), art. 32 alin. (1)-(4), art. 33 alin. (3)-(6), art. 39 alin. (2), art. 49 alin. (3)-(5) şi (7), art. 51 alin. (1), art. 54 alin. (2)-(6) şi (9), art. 55 alin. (1), art. 56 alin. (1), art. 61 alin. (3), art. 62 alin. (9) şi (10), art. 70 alin. (1), art. 72 alin. (2), art. 73 alin. (3), art. 74 alin. (4), (6) şi (13) şi ale art. 75 alin. (19);
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi (6), art. 14 alin. (1), art. 23, art. 30 alin. (3)-(6), art. 32 alin. (7), art. 38, art. 39 alin. (3)-(6), art. 63, art. 73 alin. (1) şi ale art. 75 alin. (4) şi (6).
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele de la alin. (1) lit. b), cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, iar cele de la alin. (1) lit. c), cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice, potrivit legii.”
Asa cum reiese si din avizul negativ de sesizare a organelor penale de catre Curtea de Conturi, faptele ar putea fi eventual de natura contraventionala si nu se refera la mine – adica la Institutia Primarului municipiului, eu nefiind amendat in baza raportului de control si nici nu a fost emisa vreo decizie de constatare a unui eventual prejudiciu.
Anexez HCL nr. 307/2007 privind rectificarea bugetului local pe anul 2007, precum si HCL nr. 3/2008 privind aprobarea bugetului local pe anul 2008. (pag. 6 din sentinta ).
– Apreciez ca in ce priveste plata direct la RAM – exista ordin de plata in care este trecut debitorul Asociatia sportiva. Exista baza legala – contract de finantare AS Gloria. Nu s-au incalcat art. 14 alin. 2, 3 si 4, art. 51 alin. 1 si 3, art. 54 alin. 5 si 6 din Legea nr. 273/2006. Contractul poarta 2 semnaturi, cea a directorului economic si cea a sefului de serviciu financiar – contabil, care aveau atributii de acordare viza CFP prin dispozitia primarului.
Anexez Dispozitia nr. 410/2005 a Primarului municipiului Buzau.
Art. 10 alin. 1 din OUG nr. 119/1999 prevede ca se supun aprobarii ordonatorului de credite numai proiectele de operatiuni care respecta intrutotul cerintele de legalitate, regularitate si incadrare in limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, dupa caz, care poarta viza de control financiar propriu, astfel ca, din aceasta perspectiva, respectarea cerintelor mentionate este obligatia functionarilor care prezinta proiectele de operatiuni, spre aprobare, ordonatorului de credite, nicidecum a acestuia.( pag. 7-8 din sentinta ).
– Invederez deasemeni, in privinta contractului, ca el este tip, fiind prevazut in O.M.T.S. nr. 130/2006, si l-am respectat intrutotul. Contractul a fost pus la dispozitia participantilor de catre primarie.
Mentionez deasemeni ca art. 10 alin. 1 din O.U.G. nr. 119/1999 care prevede ca se supun aprobării ordonatorului de credite numai proiectele de operaţiuni care respecta întru totul cerinţele de legalitate, regularitate şi încadrare în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz, care poarta viza de control financiar preventiv propriu, nu este infractiune.
Eu am in atributiile de serviciu semnarea ordinelor de plata, aceasta este si solicitarea D.G.F.P. care nu ar primi ordinele de plata fara semnatura mea. Ordinul de plata a carui semnare intra in atributiile mele de serviciu, poarta trei semnaturi: a sefului serviciului financiar contabilitate ( director economic ), a reprezentantului institutiei – ordonatorul principal de credite (primar ) si a persoanei care a efectuat controlul financiar preventiv.
Contractul este in forma furnizata de catre primarie, are numar de inregistrare la primarie pe intregul dosar, la beneficiar pe exemplarul primit de la primarie, iar supunerea la Controlul Financiar Preventiv era atributia celui care mi l-a adus la semnat. Mentionez ca avea doua semnaturi, ale celor care au viza de control financiar preventiv. Anexez contractul eliberat catre Asociatia sportiva F.C. Gloria, cu nr. 4961/2008.
(pag. 9 din sentinta).
– Invederez instantei faptul ca platile pe care le-am facut catre RAM Buzau au fost considerate compensari de datorii ale AS Gloria catre regia autonoma aflata in subordinea Consiliului local al municipiului Buzau. Din moment ce asociatia sportiva avea de primit sume de bani de la bugetul local, dar nu isi achitase datoriile catre regia autonoma de interes local, infiintata de CLM Buzau si aflata in subordinea acestuia, s-a considerat ca o compensare a datoriilor nu este un lucru rau, ci ajuta bunului mers al regiei noastre locale.
Prin faptul platii nu s-a incalcat nicidecum principiul neretroactivitatii,, plata fiind ceea ce se numeste “plata curenta “, pentru activitatea din 2008. Prin natura atributiilor mele de serviciu, eram obligat sa semnez contractul si sa fac platile – acest lucru nu este facultativ.
Contractul este legal, neanulat de nimeni, deci platile sunt legale, nu s-a creat nici un prejudiciu. Consider ca nu sunt indeplinite cerintele legale referitoare la existenta laturii subiective, in sensul ca aceasta lipseste, fiindca nu am cunoscut faptul ca acest contract ar fi presupus nelegal. De altfel, daca acest contract ar fi fost nelegal, cei care au semnat inaintea mea nu ar fi semnat si mi-ar fi adus la cunostinta.
Declaratiile lor sunt edificatoare in acest sens (martorii audiati: Ene Ion, Ionescu Verginia, Radu Roxelana, Avramescu Auras, Gegea Ion, Boaru Catalin, Chiculescu Tiberiu, Isbasoiu Marcel). (pag. 10 din sentinta)
– In ce priveste faptul acordarii folosintei gratuite catre AS Vointa, arat ca principala aparare a fost aceea ca am semnat in scopul de a aduce la indeplinire HCL nr. 156/2004, poz. 18/anexa, aflata in folosinta AS Vointa. De asemenea, conform poz. 15 din Ordinul prefectului nr. 14/1993 se vede ca aceasta suprafata este in folosinta gratuita pe 50 de ani – 1993-2043.
AS Vointa era proprietara bunurilor : pe cladiri in baza AC nr. 5812/59; pe teren in baza Hotararii nr. 296/2000 a Curtii de Arbitraj. De altfel, se vede si din notificarea transmisa in timpul procesului, cu nr. 364/8.01.2015, care a fost depusa la dosar ca proba.
Municipiul Buzau nu are in inventarul bunurilor apartinand domeniului public complexul sportiv Gloria. A se vedea HG nr. 1348/2001 si actele depuse, precum si declaratiile martorilor Alexandru Victor si Samoila Titus.
Pentru aceasta s-au calculat prejudicii conform HCL nr. 280/29.11.2007 ca taxa pentru ocuparea domeniului public de persoane fizice si juridice autorizate pentru constructii provizorii pentru vanzarea de marfuri, prestari servicii sau confectionare de produse diverse 1,30 lei/mp/zi. Insa aici este o constructie definitiva cu destinatia baza sportiva.
Terenul este oricum in folosinta gratuita, in anul 2008 HCL nr. 156/2004 era valabila.
AS Vointa este persoana juridica de drept privat fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de utilitate publica ( sport ) si beneficiaza de acest drept. CLM hotaraste, primarul pune in aplicare HCL si semneaza orice acord, contract.
Detaliez problema regimului juridic al imobilului si invederez faptul ca nici pana in acest moment el nu se afla in domeniul public al municipiului Buzau, intrucat nu au fost emise hotarari de Guvern in acest sens, astfel ca nu exista posibilitatea legala ca CLM Buzau sa faca acte de administrare a imobilului.Prevederile imperative cuprinse in art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind regimul juridic al proprietatii publice arata ca trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrative-teritoriale se face la cererea… consiliului local…prin hotarare a Guvernului. Art. 21 alin. (3) din aceeasi lege prevede ca …inventarele astfel insusite se centralizeaza de consiliul judetean…si se trimit Guvernului, pentru ca, prin hotarare, sa se ateste apartenenta bunurilor la domeniul public judetean sau de interes local.
Este clar ca, in lipsa unor hotarari de govern in acest sens, bunurile respective nu apartin domeniului public de interes local si, pe cale de consecinta, Consiliul local al municipiului Buzau nu poate face acte de administrare cu privire la ele. Deoarece atat Consiliul judetean Buzau cat si Institutia Prefectului – judetul Buzau ne-au informat prin adresa scrisa ca nu a fost adoptat proiectul de hotarare a Guvernului, rezulta ca nu a operat pana in prezent trecerea imobilului din domeniul public al statului in domeniul public al municipiului Buzau. Acest lucru a determinat si imposibilitatea inscrierii definitive a imobilului in cartea funciara, astfel ca din aceste motive au fost doar conservate drepturile deja constituite de catre stat, prin prelungirea dreptului de folosinta gratuita.
Stadionul nu a intrat niciodata in proprietatea publica a municipiului Buzau. Prin HCLM nr. 149/2002 doar s-a aprobat transferarea catre municipiul Buzau, urmand ca primirea sa se faca dupa aparitia Hotararii de Guvern privind transferul in proprietatea publica a municipiului Buzau. Prin HCLM nr. 156/2004 s-a completat inventarul domeniului public, urmand ca acesta sa intre in domeniul public dupa aparitia Hotararii de Guvern, care nu a aparut nici pana astazi.
Suma de 587942,55 lei nu este obtinuta din exploatarea bunului, ci prin contracte de publicitate si sponsorizare intre agenti economici si Asociatia sportiva FC Gloria. Acestea nu sunt veniturile bugetului local.
S-au facut diligente pentru includerea bazei sportive in domeniul public al municipiului Buzau. Asa cum reiese si din adresele nr. 18850/2014 a Institutiei Prefectului judetului Buzau si, respectiv, nr. 10668/2014 a Consiliului judetean Buzau, institutii abilitate in sensul promovarii Hotararii de Guvern de stabilire a domeniului public al unei localitati, au transmis hotararile de consiliu local pentru promovarea hotararii de guvern. Dupa cum se vede, nu a fost adoptata o hotarare de guvern in acest sens, asa cum a fost adoptata Stadionului de atletism si Patinoarului artificial. Asa cum se vede din proiectul de hotarare, la art. 3 se prevedea ca era obligatia Consiliului local de a respecta desfasurarea normala a programelor sportive in competitiile interne si internationale acordand cu titlu gratuit bunurile din Complexul sportiv.
Anexez HCL nr. 149/2002, proiectul de hotarare de guvern, precum si cele doua adrese nr. 10668/2014 si, respectiv, nr. 18850/2014.
Insist asupra faptului ca nu am atribuit un drept, ci doar am prelungit perioada de folosinta a unui drept atribuit deja.
Am aratat la instanta de fond ca si ATCOM a obtinut o hotarare de arbitraj in care se retine ca bunurile folosite de CS Vointa s-ar afla in proprietatea acestei asociatii, precum si ca aceasta face demersuri in prezent pentru inscrierea in cartea funciara. Instanta a respins insa apararile mele pe motiv ca hotararea arbitrala nu ar fi fost consolidata prin exequatur. Arat ca nu este necesar acest lucru, obligatia existand numai cu privire la hotararile arbitrale straine, conform prevederilor art. 370-371 din vechiul CPC, precum si in cazul hotararilor arbitrale date in Romania dupa data de 9 noiembrie 2012, intrucat alin. (4) al art. 363 din vechiul CPC, care prevede obligatia prezentarii hotararii arbitrale instantei de judecata sau notarului public, pentru a obtine o hotarare judecatoreasca sau, dupa caz, un act autentic notarial, a fost introdus abia la data de 9 noiembrie 2012, prin Legea nr. 206/2012.
Potrivit prevederilor art. 363 alin. (3) din vechiul CPC, asa cum era in vigoare la data de 25.05.2000, hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti definitive, singura obligatie a instantei arbitrale fiind aceea ca in termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, sa depuna dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta la art. 342, atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale, cu exceptia cazului in care arbitrajul este organizat de o institutie permanenta, caz in care dosarul se pastreaza la acea institutie, fara a se mai depune la instanta de judecata.
Anexez HCL nr. 156/2004 privind completarea inventarului bunurilor care apartin domeniului public al municipiului Buzau, precum si Hotararea nr. 1439/1982 a CJEFS Buzau, solicitarea AS Vointa nr. 7937/2006 si Actul additional nr. 7937/2006. Anexez Ordinul Prefectului nr. 14/1993 si Protocolul de predare in folosinta gratuita pe 50 de ani. Anexez Autorizatia de construire nr. 5812/59, Hotararea nr. 296/2000 a Curtii de Arbitraj, Notificarea nr. 364/8.01.2015, transmisa in timpul procesului. Anexez HCL nr. 280/2007.
De altfel, am facut o solicitare la Primaria municipiului Buzau, prin care mi s-a adus la cunostinta ca in cazul in care terenul in suprafata de 3061 mp ar fi fost dat in posesia unei societati comerciale cu destinatia activitati sportive, suma obtinuta ca beneficiu ar fi fost de 5115 euro. In cazul in care terenul ar fi fost in posesia unei societati comerciale cu activitate comert, prestari servicii, beneficiul ar fi fost de 34.130 euro/an. Suma totala obtinuta de municipiul Buzau din taxa conform Hotararii nr. 280/2007 pe anul 2008, a fost de doar 282.000 lei.
Anexez adresa nr. 7274/2015 a Primariei municipiului Buzau.
(pag. 11-12 din sentinta).
– In ce priveste “argumentul” folosit de prima instanta, care face referire la faptul ca as fi facut din politica un mijloc abil si demagogic de realizare a intereselor mele sau ale altor persoane private, consider aceasta exprimare cel putin criticabila si defaimatoare. Considerentele si referirile de ordin politic reprezinta opinii personale ale judecatorului si nu au ce cauta in motivarea unei solutii ce urmeaza a fi pronuntata. A admite altfel, inseamna sa golim de continut notiunea de “impartialitate” care trebuie sa caracterizeze atitudinea magistratului. Este, de fapt, o motivare politica. (pag. 14 din sentinta).
– Fata de cele retinute de instanta fondului cu privire la faptul neconstituirii Municipiului Buzau ca parte civila, va rog sa observati ca, in aceste conditii, lipseste prejudiciul material, ceea ce face ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice sa fie golita de continut. (pag. 15 din sentinta)
Cu respect,
Primarul municipiului Buzău
Constantin Boșcodeală
