Vom avea nevoie de culturi de legume şi cereale din ce în ce mai rezistente la capriciile vremii! Din cauza iernilor ba geroase, ba prea calde, a verilor uneori secetoase, alteori bogate în precipitatii, experţii în horticultură şi-au impus o nouă direcţie în munca de cercetare, aceea de a crea soiuri de plante care să tolereze atât verile uscate, cât şi iernile atipice, ca cea pe care tocmai o traversăm. Unul dintre cei mai apreciaţi cercetători ai Staţiunii Experimentale Legumicole din Buzău, Costel Vânătoru, lucrează deja la proiectul de căHorticultoriilire a soiurilor legumicole, în lupta cu stresul termo-hidric, un fenomen din ce în ce mai prezent. ”Nu mai avem o climă uniformă, stabilă, tradiţională, aşa cum o ştim noi din moşi strămoşi ci avem ani cu excese. Aceste alternări de temperatură, de la cele ridicate, la temperaturi joase, sigur că dereglează foarte mult viaţa plantelor.De aceea, noi am iniţiat aici nişte cercetări privind stresul termo-hidric la plante, cu scopul de a obţine soiuri care să reziste la aceste schimbări climatice”, spune cercetătorul buzoian. Noua direcţie de cercetare a fost impusă de Ministerul Agriculturii tuturor domeniilor agricole. ”Misiunea noastră în acest proiect, pentru început, este de a testa la stresul termo-hidric tot patrimoniul genetic pe care îl avem şi să alegem soiuri care fac faţă oscilaţiilor termice şi de apă.
La Staţiunea Experimentală vizăm legumele, cum sunt tomatele, ardeiul, fasolea, însă proiectul este mult mai larg şi vizează şi pomicultura, viticultura, cultura largă. Practic, facem câmpuri demonstrative, studiem plantele în sistem irigat, sistem semiirigat şi neirigat şi vedem care dintre loturi rezistă foarte bine în aceste sisteme de cultură şi mai ales în sistemul natural”, declară Costel Vânătoru. Acesta spune că plantele cele mai rezistente sunt cele tradiţionale, locale, care s-au adaptat în timp, de-a lungul a sute de ani şi că pe acestea se va interveni, deoarece ”au dovedit o adaptabilitate uimitoare”. Îmbunătăţirile soiurilor locale s-ar putea face, de exemplu, prin încrucişarea lor cu material genetit adus atât din nordul continentului, cât şi din sud, proces de ameliorare ce va dura mulţi ani. Cercetătorul buzoian recunoaşte că descoperirea ”superlegumelor” va fi un obiectiv greu de atins. ”Vizăm să obţinem soiuri rezistente la stresul termo-hidric, însă se diminuează alţi parametri, fie productivitatea, fie calitatea. Este foarte greu să armonizezi într-o creaţie biologică toate aceste cerinţe, care sunt acute: rezistenţa genetică la ger, la temperaturi ridicate, la lipsă de apă, dar să aibă şi calitate, şi productivitate, rezistenţă la boli şi la dăunători”, este de părere omul de ştiinţă buzoian. Cercetătorul Costel Vânătoru consideră că în paralel cu noua direcţie a cercetării, trebuie ajutat mediul înconjurător prin realizarea de perdele forestiere, de exemplu, care să amelioreze afectele vântului sau circulaţia prafului.