Deșertificarea amenință suprafețe din ce în ce mai mari de teren agricol din țara noastră și grav este că fenomenul pare de neoprit. Semnele dezastrului sunt parcă mai evidente ca niciodată, cel puțin în zona de câmpie a Buzăului.
Brazdele răscolite de pluguri formează peisaje deloc pământești, din cauza bolovanilor uriași iar fuioarele de praf, ca niște mici tornade, apar frecvent la suprafața pământului și spulberă stratul de sol fertil.
Astfel de vârtejuri se formează din cuza diferenței de temperatură dintre sol și aer, ne explică un agricultor de lângă Râmnicu Sărat.
„Pământul e rece. Dacă răscolim un pic în pământ, deasupra, la cinci șase centimetri, e cald, însă jos îți îngheață mâna, pentru că noaptea sunt 10, 12 grade Celsius, chiar și 5 grade au fost”, ne explică Georgian Calotă, un fermier din Balta Albă, localitate situată în Câmpia Râmnicului.
Un astfel de vârtej este dăunător, spune fermierul râmnicean, pentru că spulberă praful și îl mută dintr-un loc în altul. În timp, rămâne un strat mai puțin fertil și foarte tare.
„Uitați, e beton, asfalt. Dacă băgăm plugul, scoatem bolovani cât roata tractorului. De mult nu a mai fost uscăciunea asta. Băgăm discul, tocăm bețele, se mai rupe un pic crusta asta de pământ, poate se mai afână un pic și nu mai scoate bolovani”, ne spune Dumitru Necula, tractorist din Balta Albă.
Georgian Calotă a semănat grâu și rapiță pe zeci de hectare, în Câmpia Râmnicului, zonă care niciodată nu a fost irigată. Terenul a rămas negru din cauza secetei, deși acum trebuia să fie deja verde, după încolțirea plantelor. A investit degeaba 2.500 lei la hectarul de teren semănat cu rapiță.
Din cauza secetei care a uscat pământul până la mare adâncime, terenul agricol abia poate fi arat. Brazdele răscolite, acolo unde cât de cât a pătruns plugul, formează peisaje deloc pământești, din cauza bolovanilor uriași, de sute de kilograme.
„Ai impresia că ești pe altă planetă. Nu avem cuvinte să ne exprimăm ce se întâmplă. Bolovanul ăsta cred că are 200 de kilograme. Sunt bolovani de dimensiunea unui butoi de 200 de litri. Deci e ceva nemaivăzut. În câțiva ani va apărea fenomenul de deșertificare”, ne mărturisește Georgian Calotă.
Însămânțările de toamnă se fac în praf, iar câmpul pe care tractoarele au intrat la semănat pare mai degrabă un deșert. Un nor de praf rămâne în urma utilajelor, dar și o mare dezamăgire a fermierilor care sunt aproape siguri că muncesc în zadar.
„Am săpat cu un utilaj la un metru șaizeci și nu există apă, nu există. Iar săpătura s-a făcut în condiții de teren arabil, dar foarte tare, foarte dur”, declară Constantin Florea, fermier din Buzău.
Specialiștii, din păcate, confirmă temerile multor agricultori. Deșertificarea, un fenomen care s-a instalat în multe zone ale țării, este amplificată de actualele anomalii climatice iar cele mai vulnerabile sunt suprafețele neirigate și lipsite de protecția unor păduri.
„Deșertificarea poate fi definită ca procesul natural prin care solul fie își pierde proprietățile, fie se degradează din cauza fenomenelor naturale. Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației care este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, pășunatul excesiv și defrișarea”, precizează Marinela Duță Marinela, șef serviciu ANIF Buzău.
Regiunile cele mai expuse deșertificării, existente pe teritoriul României, sunt: Dobrogea, sudul Moldovei si sudul Câmpiei Române.
