Produsele bio, Cârnații de Pleșcoi și Covrigii de Buzău, vedete de “Ziua Recoltei”

În acest an, organizatorii evenimentului “Tomna Buzoiana”, sărbătoare care va fi organizată în acest an în perioada 4-8 octombrie 2017 în complexul expozițional Drăgaica, își propun ca buzoienii din toate colțurile județului să fie răsfățați cu tot felul de delicatese culinare dar și cu produse bio, obținute în mod tradițional de micii producători în bazinele legumicole sau în fermele proprii.

Producători de brânzeturi, de preparate tradiționale din carne sau legume, vor fi de-a dreptul răsfățați pe parcursul celor cinci zile cât va dura evenimentul. Aceștia vor avea spații special amenajate pentru a participa în număr cât mai mare spre avantajul buzoienilor care vor putea să-și umple cămările cu bunătăți care vor fi consumate în timpul iernii.

De asemenea, vor fi expuse produse realizate de către specialiștii Stațiunii de Cercetare Legumicolă-SCDL Buzău, care vor prezenta soiuri de marcă recunoscute în toată Europa.
Micii producători din bazinele legumicole tradiționale ale județului Buzău vor avea spații special amenajate pentru a depozita o sumedenie de produse. Nu vor lipsi de la eveniment unicii producători din ţară ai cârnaţilor de Pleşcoi, un produs de marcă unic în țară cu o vechime mai mare de 2000 de ani.

Denumirea acestor cârnaţi vine de la localitatea Pleşcoi, acum parte a comunei Berca. Satul a fost menţionat pentru prima dată într-un document emis de voievodul Vlad Călugărul, la data de 24 aprilie 1484, în cetatea de scaun Târgovişte sub numele de ”Plăcicoi”.

Conform istoricilor, o primă atestare a legăturii dintre localnicii din Pleşcoi şi creşterea oilor vine din timpul lui Radu Paisie (1545-1554). În hrisoavele unor negustori braşoveni sunt pomenite două transporturi de piei de oaie din Pâcle, un alt sat recunoscut din comuna Berca, şi Pleşcoi, în valoare de aproape 1.500 aspri, semn că în această zonă se tăiau multe animale, iar pregătirea cărnii era încă de pe atunci o îndeletnicire de bază a localnicilor.

Numiţi iniţial cârnaţi de Buzău, prepararea lor din carne de oaie a fost legată de numărul mare de oi ce păşteau pe dealurile şi pe păşunile din Munţii Buzăului. Produsul era realizat mai în fiecare casă, se păstrau afumaţi şi uscaţi şi, împreună cu carnea sărată şi afumată, cunoscută astăzi sub numele de pastramă, erau, pentru localnici, unele dintre principalele produse ce constituiau rezerva de hrană conservată, care nu se altera.

plescoi

Mai generoasă în informaţii despre originea cârnaţilor de Pleşcoi este o legendă a locului care spune că, în urmă cu mai multe secole, o ceată de haiduci ar fi poposit în zona dintre dealurile şi vadul Buzăului, organizând tabăra în apropierea satului Pleşcoi. Pentru a supravieţui, aceştia prindeau oile bogaţilor munteni când treceau prin apropiere în drumul lor spre târg, la Buzău şi, ca să nu fie prinşi de poteră cu prada vie, o făceau pastramă şi cârnaţi.

Metoda ”haiducească” de a prepara cârnaţii de oaie, mai ales cei uscaţi, care sunt mult mai rezistenţi în timp, a fost împrumutată şi de localnici, care au transmis reţeta şi au îmbunătăţit-o de la o generaţie la alta. Metoda de preparare s-a transmis şi în localităţile învecinate satului Pleşcoi, precum Berca, Sătuc, Joseni, Răteşti, Pleşeşti, Pâcle, Mănăstirea Răteşti,Cojanu, Ţâţirligu, Viforâta, Băceni, Săpoca sau Măteşti. Începând cu secolul XIX, însă, acest produs a fost produs şi valorificat mai ales în satul Pleşcoi.

În perioada comunistă, cârnăţarii din Pleşcoi făceau bani frumoşi din comerţul cu aceste produse, deşi erau consideraţi ”speculanţi” de autorităţile vremii. Comerţul era clandestin, însă din fericire tradiția s-a păstrat.

La origine, cârnaţii de Pleşcoi sunt produşi din carne şi seu de oaie, tocată cu barda, condimentată cu usturoi, cimbru, busuioc şi sare, umpluţi în membrane naturale de oaie şi afumaţi cu lemn de fag. Reţeta originală a fost modificată, alături de carnea de oaie folosindu-se şi carne de vită pentru a nu modifica gustul specific al cârnaţilor de Pleşcoi.

Pe dealurile din zona Berca, la Curbura Carpaţilor, pământul este sărăturos iar asta frăgezeşte carnea mioarelor. Este explicaţia pe care o dau maeştrii bucătari gustului atât de special al produselor care se fac din carne de oaie. Şi tot datorită acestei particularităţi a solului, cârnaţii de Pleşcoi, prima marcă tradiţională înregistrată în România, sunt atât de căutaţi.

La prepararea cârnaţilor de Pleşcoi se folosesc ca ingrediente principale carne de oaie (85%), carne de vită (15%), usturoi, ardei iute, sare, maţ subţire de oaie. Lipsa aditivilor, folosirea de mirodenii, conservanţi şi membrane naturale, fac ca produsele rezultate să rămână naturale şi sănătoase. Singurii conservanţi folosiţi sunt sarea şi fumul. La afumătoare se foloseşte lemn de esenţă tare, fără răşină.

Covrigii de Buzău, un alt preparat culinar care a dus numele oraşului în toate zonele României, vor fi și ei vedete la sărbătoarea Toamna Buzoiană. Preparatul culinar care a dus numele oraşului în toate zonele României, cât şi peste hotare, „s-a stabilit” la Buzău în jurul anului 1800, iniţial reţeta fiind adusă de negustorii greci, care şi-au deschis cârciumi în Buzău, iar covrigii erau folosiţi ca să stimuleze pofta clienţilor pentru băuturile casei.

Covrigii sunt făcuţi după o reţetă simplă, doar apă, făină, drojdie şi puţin zahăr, dar pentru că sunt naturali au devenit şi marcă înregistrată, acceptată de Uniunea Europeană.

Sărbătoarea Toamna Buzoiană este organizată de către Primăria Municipiului Buzău în parteneriat cu Consiliul Judeţean Buzău, Directia pentru Agricultură și S.C. Târguri, Piețe si Oboare.

Fii Reporter