De tot râsul! Un kilogram de oaie „în viu“ a ajuns să coste mai puţin decât un kilogram de fasole

Mulţi crescători de oi din zona Buzăului se gândesc să renunţe la turme, pentru că le este din ce în ce mai greu să crească animalele. Au puţin lapte din cauza secetei, iar valorificarea pentru carne nu este o opţiune, deoarece o oaie a ajuns să coste mai puţin de 100 de lei. În schimb, îngrijirea lor necesită cheltuieli cu furajele, tratamentele şi plata ciobanilor.

Buzoianca Ioana Toma, proprietară a peste 400 de oi, este unul dintre crescătorii din Bărăganul buzoian care au ajuns să declare că această îndeletnicire, ocupaţie primordială pentru ţăranul român, a ajuns o povară. Creşterea oilor a ajuns o afacere în care investiţia este mai mare decât avantajele.

Femeia spune că din cauza secetei, a deficitului de apă şi iarbă, oile au dat o cantitate nesemnificativă de lapte în acest an.

”Sunt veri când mulgi oaia două, trei luni, atât. Ce am putut noi să mulgem în vara asta, când oile au suferit de foame de pe pământul acesta afectat de secetă, doar cu cotoare pe el? În ultimii doi ani nu am avut lapte din care să poţi spune că te-ai ales cu ceva”, spune Ioana Toma.

vlcsnap-2018-11-21-15h59m03s801

Ferma acesteia beneficiază anual o subvenţie de la stat, însă nesemnificativă, întrucât creşeterea oilor necesită pe lângă furajare cheltuieli mai ales cu plata ciobanilor, categorie de forţă de muncă pe cale de dispariţie. ”Ca să supravieţuieşti, trebuie să mai vinzi ceva de acasă, să produci pe altă parte, ca să le îngrijeşti, pentru că până la un an când iei subvenţia îi trebuie multe animalului.

Angajaţii trebuie plătiţi pentru că nu mi vine omul pe nu ştiu cât. Acum cere 2.000 de lei pe lună sau mai mult. Dar nu vine nici aşa, oricât i-ai da. Nici cu ziua nu găseşti, să îngrijească turma. De când cu ajutoarele, nu mai munceşte nimeni. Toată lumea s-a învăţat comodă şi cât ia, atâta ia”, susţine buzoianca.

vlcsnap-2018-11-21-15h58m40s815

Pentru proprietarii de oi, până şi tunsul animalelor este o sarcină care generează pagube, atât timp cât lâna rezultată nu mai are căutare. ”Ca să tunzi oile, te costă 3,5 lei pentru fiecare animal. La 400 de oi, am dat peste 1.400 de lei şi am luat doar 500 de lei pe lână. Nu am avut unde să o dăm pe toată şi i-am dat foc. Unde e avantajul? S-a zis că s-a promovat oaia? Cum? Ajungi să vinzi ceva de acasă, ca să creşti oile, pentru că ele nu mai au niciun preţ”, îşi strigă revolta Ioana Toma, fermier din Cilibia, judeţul Buzău.

vlcsnap-2018-11-21-16h02m33s886

Ioana Toma se gândeşte să renunţe la animalele sale însă nu găseşte cumpărători. A constatat că este captivă între neputinţa de a mai creşte un număr atât de mare de ovine şi imposibilitatea de a vinde turma. Un kilogram de oaie în viu a ajuns să coste mai puţin decât un kilogram de fasole.

Fii Reporter
DISTRIBUIȚI