miercuri, 9 octombrie, 2024

VIDEO Scandal cu miros de fecale la Smeeni. Vezi cum au ajuns să trăiască sute de oameni ca într-un closet!

VIDEO Scandal cu miros de fecale la Smeeni. Vezi cum au ajuns să trăiască sute de oameni ca într-un closet!

Facebook
Twitter
Email

Sătenii din localitatea Smeeni au ajuns să trăiască un adevărat calvar din cauza mirosurilor pestilenţiale care au invadat comuna. Autorităţile spun că de vină sunt cei care au ajuns să crească adevărate hoarde de câini în bătătură, cu resturi cumpărate de la fabricile de procesare a cărnii. Deşi depăşiţi de situaţie, mai marii localităţii anunţă o soluţie “salvatoare” pentru remedierea acestei anomalii.

Viaţă dezgustătoare şi lipsită de confort la Smeeni

Tabloul mizer care nu poate fi descris în cuvinte este generat de mirosul greu de cadavru ce învăluie de câteva zile mai multe străzi din localitate.Sursa duhorii, nu se află undeva în mijlocul câmpului unde ne-am fi imaginat ci chiar în curţile sătenilor mai scăpătaţi.

Câinii, crescuţi într-un număr egal cu cel al găinilor de către mai mulţi săteni, sunt hrăniţi cu hoituri de animale moarte sau cu resturi de organe procurate de la un abator din Buzau.

Primarul localităţii Ion Andrei spune că situaţia s-a complicat în ultimul an şi se agravează vara, din cauza temperaturilor mai mari.“Din păcate creşterea câinilor a devenit mai mult decât un hoby la noi în localitate şi a ajuns un adevărat flagel. Avem nenumărate cazuri în care sătenii au ajuns să crescă şi câte 20 de câini în curte. Îi folosesc la stâne dar acum au ajuns să aibă prea mulţi şi îi aduc acasă fără să le pese de ceilalţi. Le fac vecinilor viaţa grea dar nu înţeleg cum pot trăi chiar proprietarii în asemenea mirosuri” a precizat edilul.

Indignaţi de izul insuportabil care vine din gospodăriile proprietarilor de câini din Smeeni, oamenii nu ştiu cui să se mai adreseze pentru a putea respira atunci când ies din casă. “Au venit noaptea cu o  maşina, au basculat-o, au luat de jos toate resturile (burţi de vaci, căpăţâni, maţe) toate mortăciunile de pe faţa pământului şi le-au băgat într-un şopron apoi le-au învelit. Le-am văzut cu ochii mei. avem copii mici, se îmbolnăvesc. Nu mai putem sta prin curte din cauza mirosurilor de mortăciuni “ se plânge Rădiţa Andrei, o femeie de 80 de ani.

Fără frică de lege

Cazul  lui Comşa Ion, un prolific crescător de câini a întrecut însă orice graniţă a bunului simţ. Încercările repetate ale vecinilor, de a sta de vorbă cu proprietarul câinilor, sa nu mai depoziteze în curte asemenea resturi ce emană acest miros irespirabil, se soldează de fiecare dată cu un eşec.

Omul le răspunde vecinilor că în curtea lui face ce vrea şi că nu-l interesează ce autoritate este anunţată pentru că oricum va creşte câini în continuare.

Proprietarul câinilor a negat că îşi hrăneşte câinii cu resturi de animale moarte, explicaţia dată în ceea ce priveşte duhoarea din aer fiind una surprinzătoare: „Sunt invenţii. Mirosul vine de la morţii din biserică şi de la câinele pe care mi l-au omorât vecinii”. Întrebat fiind cu ce-şi hrăneşte câinii omul a spus că el cheltuieşte 6-7 milioane pe lună pentru hrana câinilor, dându-le de mâncare pâine şi „pedigri”. spune senin Comşa Ion.

Soluţie de „criză”

În cele din urmă o femeie mai curajoasă şi-a luat inima în dinţi şi a anunţat telefonic Garda de Mediu Buzau, care a îndrumat-o să se adreseze primăriei şi poliţiei din localitate.

Viceprimarul localităţii Nocolae Dumitraşcu s-a deplasat  în zona respectivă şi s-a convins pe „propriul nas”de mirosul greu de suportat. A chemat proprietarul câinilor la primărie pentru a găsi o soluţie de stopare a acestui fenomen.” Sperăm ca până la urmă să găsim o soluţie amiabilă dacă nu vom sesiza şi noi alte autorităţi în drept ca să-i amendeze şi să scăpăm de miros” a declarat vicele comunei.

Oamenii sunt hotărâţi acum sa meargă mai departe cu sesizările, până cineva îi va băga în seamă atât pe ei, cât mai ales pe vecinul lor.

Răzvan Nicula

Informaţiile publicate pe site-ul stiridebuzau.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 150 de caractere, cu citarea sursei.