Dezinteresul autorităţilor din ultimii 20 de ani a făcut ca niciun bloc din cele 17 catalogate cu risc maxim de prăbuşire, să nu fie până acum consolidat sau reabilitat. Peste 1000 de buzoieni ar putea să-şi piardă viaţa la următorul cutremur de peste 7 grade care se va produce în zona Vrancea din cauza pericolului prăbuşirii peste 700 de apartamente din municipiu, care au fost încadrate deja în clasa întâi de risc seismic.
Pericolul a fost semnalat luni şi de Primarul Constantin Toma într-un mesaj video trmis pe Facebook către buzoieni .
Mii de buzoieni condamnaţi să trăiască sub teroare în blocurile cu bulină roşie
Dezinteres total faţă de clădirile cu risc seismic din judeţul Buzău. De 25 de ani, autorităţile n-au mişcat un deget pentru consolidarea clădirilor cu bulină deşi Institutului Naţional pentru Fizica Pământului a avertizat încă de anul trecut că Bucureştiul, Focşaniul şi Buzăul sunt cele mai expuse oraşe în cazul unui cutremur major. Cateva zeci de clădiri din municipiul Buzău s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur similar cu cel din 1977, provocând cel puţin câteva mii de morţi.
Un studiu recent arată că un seism de mare magnitudine produs în zona seismică Vrancea se va resimţi, în primul rând, în judeţele Vrancea, Buzău, Brăila, Covasna, Prahova şi Ilfov.
Pentru a contracara situaţia de pericol iminent, autorităţile guvernamentale au alocat numai în ultimii trei ani, milioane de lei pentru consolidarea blocurilor cu bulină.
Cu toate că riscul unui cutremur major creşte în fiecare an, autorităţile din municipiul Buzău n-au fost interesate de situaţia catastrofală în care se află aceste imobile afectate de seisme şi nu au depus nici măcar un dosar de finanţare la Guvern sau la Ministerul Dezvoltării pentru consolidarea clădirilor cu probleme.
Deşi nici în alte judeţe situaţia nu stă chiar pe roz, autorităţile au evaluat totuşi liste de priorităţi de grad zero şi au şi trecut la fapte. Astfel, în cadrul unui program guvernamental, privind proiectarea si executia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic, un număr de 67 de clădiri din Bucuresti, Câmpina, Tulcea, Covasna, Constanţa, Bacău, Ploieşti, Suceava şi Târgu Mureş vor intra în reabilitare cu bani guvernamentali.
Primarul Constantin Toma cere ajutor la Guvern
Într-un filmuleţ prezentat luni pe Facebook noul edil al municipiului Buzău recunoaşte situaţia catastrofală pe care a găsit-o la Primăria Buzău şi spune că a cerut déjà ajutor de la Guvern.“Sperăm să primim bani de la Guvern pentru aceste imobile cu bulină pentru că primăria este subfinanţată şi nu are bani pentru astfel de lucrări.Ne confruntăm cu probleme în cartierul Micro 14 cu nefericitul bloc 41 care are vicii de construcţie dar şi cu blocurile din centru sau de la Bazar .”a precizat primarul constatin Toma în cadrul mesajului sătpămânal trimis către cetăţeni.
Sătui de promisiuni proprietarii demontează bulinele roşii de pe blocuri
Dezinteresul Primărie din Buzău faţă de problemele blocurilor cu bulină a făcut ca proprietarii să devinădezgustaţi de promisiuni şi totodată suspicioşi cu orice fel de propuneri venite din partea statului.
Blocul B1 situat chiar în centrul municipiului Buzău a fost expertizat alături de alte imobile în anul 1993 şi inclus în clasa 1 de risc seismic.
Cu toate acestea locatarii imobilului nu vor să mai recunoască faptul că blocul a suferit avarii majore la vreun seism, mai ales că valoarea apartamentelor a fost diminuată deja după montarea bulinei.
Speriaţi că ar putea fi obligaţi acum să-şi ipotecheze cumva şi apartamentele oamenii susţin că imobilul nu ar mai fi chiar aşa de avariat.
„Blocul nostru nu ar trebui să aibă nicio bulină pentru că alte două scări de aici nu au bulină deşi au fost mult mai afectate. Imobilul a fost construit pentru militari în anii 50 şi nu cred că s-au furat din materiale cum se face acum” ne-a declarat Elena R un proprietar din acest bloc.
Blocul 41, pata ruşinoasă de pe obrazul municipalităţii
Situaţia blocului 41 este una aparte faţă de celelalte 16 blocuri cu bulină roşie, întrucât există un proiect de consolidare realizat la începutul anilor 90. Cu toate acestea autorităţile locale n-au profitat de acest aspect şi n-au mişcat un deget să demareze lucrări urgente de consolidare.
Povestea acestui bloc cu bulină afectat puternic la seismul din 1986 în urma unor vicii de execuţie este oarecum diferită faţă de alte imobile din Buzău aflate în aceeaşi situaţie.
Proprietarii imobilului spun acum că ani de zile fostul primar Boşcodeală i-ar fi amăgit cu promisiuni deşarte cum că blocul va intra rapid în consolidare însă edilul nu s-a ţinut de cuvânt.“ Am fost de nenumărate ori în audienţă la primarul Boşcodeală care ştia că avem o hotărâre judecătorească împotriva societăţii Concas însă de fiecare dată când făceam scandal şi îi ceream să ne ajute ne cerea să mai avem puţină răbdare pentru că nu are unde să ne mute. Am tot aşteptat până s-a prescris hotărârea judecătorească şi nimeni nu se mai uită acum la noi. Bani au venit şi de la Guvernul României în anul 1993 însă fostul preşedinte al Consliului Judeţean domnul Viorel Constantinescu a cheltuit banii în alte scopuri pentru că n-au avut unde să ne mute.” ne-a declarat Gheorghe Bălăşoiu preşedintele Asociaţiei Blocului 41 .
Locatarii din bloculul 41 aşteaptă în zadar ca societatea care a construit imobilul să-l şi consolideze, mai ales că există şi o hotărâre judecătorească în acest sens care obligă firma de construcţii:„Avem o hotărâre judecătorească în acest sens din 1995 care obligă firma Concas să consolideze blocul dar şefii acestei societăţi ne-au tot amăgit. De faţă cu primarul Boşcodeală ne-au zis să plecam din bloc că ei ne fac consolidarea cu condiţia să lăsăm apartamentele goale iar apoi s-au răzgândit . Ne-au promis marea cu sarea deşi era obligatia lor să consolideze acest bloc” a mai spus Ghoerghe Bălăşoiu preşedintele Asociaţiei Blocului 41 .
Deşi societatea Concas care a preluat activele şi pasivele fostei companii de stat Constructorul este obligată printr-o hotărâre judecătorească emisă în anii 90 să consolideze acest imobil, patronul firmei a declarat în nenumărate rânduri că nu mai are nicio obligaţie faţă de cei 200 de locatari întrucât hotărârea judecătorească este perimată.
Funcţionarii corupţi din Primăria Buzău au vândut locuinţele de necesitate
În anul 1989 au fost date în folosinţă trei blocuri cu 60 de locuinte de necesitate care urmau sa cazeze temporar persoanele care locuiesc în clădiri cu risc seismic ridicat, aflate în consolidare.
În blocurile A1, A2 şi A3 din din cartierul Broşteni, dintre cele 60 de apartamente destinate locatarilor din blocul 41 din cartierul Micro 14, imobil care urma să fie consolidat, au fost ocupate doar 30 până la sfârşitul anul 1989.
Pentru că lucrările de consolidare n-au mai început , Primăria Buzău a rămas în portofoliu cu 30 de apartamente care ulterior s-au înstrăinat ilegal, în momentul de faţă municipalitatea nemaiavând în patrimoniu nicio locuinţă de necesitate. “Aceste locuinţe destinate familiilor ale căror apartamente au devenit inutilizabile în urma unor calamităţi nu mai există pentru că au fost înstrăinate. Guvernul a alocat bani pentru consolidarea unui imobil din Buzău la mijlocul anilor ’90 dar noi nu am avut unde să mutăm aceşti locatari tocmai din acest motiv”, a declarat Viorel Constantinescu, fost Preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău.
Cu această situaţie anormală era la curent încă de anul trecut şi fostul consilier al primarului Boşcodeală, Călin Iosif, cel care s-a ocupat în ultimii 10 ani de inventarierea clădirilor cu bulină din municipiul Buzău. ”Este anormal ceea ce s-a întâmplat cu aceste locuinţe. Unii locatari care au fost mutaţi în aceste trei blocuri s-au trezit cu două locuinţe, una în blocul avariat şi cealaltă care se afla în proprietatea privată a statului. Alţi chiriaşi au reuşit prin diferite metode să devină proprietari. Aceştia şi mulţi alţii au reuşit să le cumpere deşi legal nu era posibil”, a declarat Călin Iosif.
Expertiza tehnică, realizată de trei arhitecţi la nivelul municipiului Buzău, a evidenţiat un număr de 44 de construcţii şubrede, dintre care 25 sunt case vechi de zeci şi sute de ani. Experţii spun că infrastructura Buzăului ar avea serios de suferit în cazul producerii acestui cutremur.
Potrivit unui studiu al al Institutului de Cercetare în Construcţii (INCERC), publicat în urmă cu 5 ani, arată că un cutremur cu epicentrul în Munţii Vrancei, având magnitudinea 7 pe scara Richter, produs în jurul orei 21, similar celui din 4 martie 1977, s-ar solda cu 450.000 de victime iar câteva mii ar putea fi numai în Buzău.
