miercuri, 21 februarie, 2024

VIDEO Corupţia şi dezinteresul fac ravagii la Buzău. Clădirile cu risc seismic, bomba cu ceas de pe masa autorităţilor

VIDEO Corupţia şi dezinteresul fac ravagii la Buzău. Clădirile cu risc seismic, bomba cu ceas de pe masa autorităţilor

Facebook
Twitter
Email
Dezinteres total faţă de clădirile cu risc seismic din judeţul Buzău. De 25 de ani, autorităţile n-au mişcat un deget pentru consolidarea clădirilor cu bulină deşi Institutului Naţional pentru Fizica Pământului a avertizat că Bucureştiul, Focşaniul şi Buzăul sunt cele mai expuse oraşe în cazul unui cutremur major. Cateva zeci de clădiri din municipiul Buzău s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur  similar cu cel din 1977, provocând cel puţin câteva mii de morţi. 

Un studiu recent arată că un seism de mare magnitudine produs în zona seismică Vrancea se va resimţi, în primul rând, în judeţele Vrancea, Buzău, Brăila, Covasna, Prahova şi Ilfov.  Pentru a contracara situaţia de pericol iminent, autorităţile guvernamentale au alocat numai în ultimii trei ani, milioane de lei pentru consolidarea blocurilor cu bulină.
 
Cu toate că riscul unui cutremur major creşte în fiecare an, autorităţile din judeţul Buzău n-au fost interesate de situaţia catastrofală în care se află aceste imobile afectate de seisme şi nu au depus nici măcar un dosar de finanţare la Guvern sau la Ministerul Dezvoltării pentru consolidarea clădirilor cu probleme.
 
Deşi nici în alte judeţe situaţia nu stă chiar pe roz, autorităţile au evaluat totuşi liste de priorităţi de grad zero şi au şi trecut la fapte. Astfel, în cadrul unui  program guvernamental, privind proiectarea si executia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic, un număr de 67 de clădiri din Bucuresti, Câmpina, Tulcea, Covasna, Constanţa, Bacău, Ploieşti, Suceava şi Târgu Mureş vor intra în reabilitare cu bani guvernamentali.
 
Municipalitatea buzoiană a realizat în anul 2005 ultima inventariere a clădirilor care prezintă un grad ridicat de risc, în cazul unor cutremure dar nu s-a mulţumit decât să pună buline roşii pe blocuri. Funcţionarii din Primăria Buzău ezită să răspundă atunci când sunt întrebaţi de ce nu s-a făcut nimic în toţi aceşti ani. “Vă spun sincer că nu sunt la curent cu situaţia acestor clădiri. Cel care s-a ocupat până acum câteva luni de blocurile cu bulină şi-a schimbat locul de muncă şi nu ştiu cine se mai ocupă cu această problemă”, ne-a declarat Fănică Bârlă, viceprimarul municipiului Buzău.
 
Doar reprezentanţii Prefecturii au avut curajul să spună că la Buzău nu s-a mişcat nimic. ”Nu am cunoştinţă ca până acum să se fi depus vreun doar de finanţare de la guvern sau prin fonduri europene nici de către asociaţiile de proprietari şi nici de către primării sau Consiliul Judeţean”, ne-a declarat Prefectului Judeţului Buzău, George Sava.
 
Expertiza tehnică, realizată de trei arhitecţi, a evidenţiat un număr de 44 de construcţii şubrede, dintre care 25 sunt case vechi de zeci şi sute de ani. Experţii spun că infrastructura Buzăului ar avea serios de suferit în cazul producerii acestui cutremur.
 
Potrivit unui studiu al al Institutului de Cercetare în Construcţii (INCERC), publicat în urmă cu  5 ani, arată că un cutremur cu epicentrul în Munţii Vrancei, având magnitudinea 7 pe scara Richter, produs în jurul orei 21, similar celui din 4 martie 1977, s-ar solda cu 450.000 de victime iar câteva mii ar putea fi numai în Buzău.
 
Numeroase clădiri vechi, încadrate în clasa I de risc sesimic, s-ar dărâma la prima mişcare telurică mai mare de 7 grade pe Richter.
 
Locatarii din blocurile cu bulină spun că au încercat tot felul de demersuri către autorităţile locale din Buzău dar fără niciun rezultat. Deşi multe din aceste imobile se află în zona centrală a oraşului, nicio clădire nu a fost consolidată în ultimii 25 de ani.
 
Funcţionarii corupţi din primăria Buzău au vândut locuinţele de necesitate
 
În anul 1989 au fost date în folosinţă trei blocuri cu 60 de locuinte de necesitate care urmau sa cazeze temporar persoanele care locuiesc în clădiri cu risc seismic ridicat, aflate în consolidare.
 
În blocurile A1, A2 şi A3 din din cartierul Broşteni, dintre cele 60 de apartamente destinate locatarilor din blocul 41 din cartierul Micro 14, imobil care urma să fie consolidat, au fost ocupate doar 30 până la sfârşitul anul 1989.
 
Pentru că lucrările de consolidare n-au mai început , Primăria Buzău a rămas în portofoliu cu 30 de apartamente care ulterior s-au înstrăinat ilegal, în momentul de faţă municipalitatea nemaiavând în patrimoniu nicio locuinţă de necesitate. “Aceste locuinţe destinate familiilor ale căror apartamente au devenit inutilizabile în urma unor calamităţi nu mai există pentru că au fost înstrăinate. Guvernul a alocat bani pentru consolidarea unui imobil din Buzău la mijlocul anilor ’90 dar noi nu am avut unde să mutăm aceşti locatari tocmai din acest motiv”, ne-a declarat Viorel Constantinescu, fost Preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău.
 
Cu această situaţie anormală este la curent şi fostul consilier al primarului, Călin Iosif, cel care s-a ocupat în ultimii 10 ani de inventarierea clădirilor cu bulină din municipiul Buzău. ”Este anormal ceea ce s-a întâmplat cu aceste locuinţe. Unii locatari care au fost mutaţi în aceste trei blocuri s-au trezit cu două locuinţe, una în blocul avariat şi cealaltă care se afla în proprietatea privată a statului. Alţi chiriaşi au reuşit prin diferite metode să devină proprietari. Aceştia şi mulţi alţii au reuşit să le cumpere deşi legal nu era posibil”, a declarat Călin Iosif.
 

Informaţiile publicate pe site-ul stiridebuzau.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 150 de caractere, cu citarea sursei.