Uscăciunea a pus stăpânire pe pajişti, iar vacile și ovinele abia mai au ce mânca. Pentru a trece perioada grea cu pagube cât mai mici, crescătorii de animale din localităţile Bărăganului au început să taie porumbul uscat de pe câmp pentru a-l folosi ca furaj. Perspectiva este sumbră, avertizează fermieii buzoieni. Dacă pășunatul se încheie devreme, vor rămâne fără nutreț pentru sezonul rece, când rumegătoarele se află în grajduri.
Cele peste 40 de vaci și viței ale familiei Marin, din satul Maxenu, județul Buzău, suferă extrem de tare din cauza căldurii care, la nivelul solului, în bătaia soarelui, depășește temperatura de 40 de grade Celsius. Proprietarul animalelor și ajutoarele sale fac tot posibilul să țină animalele în viață, întrucât riscul de a suferi pierderi este ridicat.
„De la căldura asta, scoate limba afară, îi curge saliva din gură și suflă greu; uite vițelul cum e acolo de căldură. Adie vântul și simte aer rece la gură. Exact ca omul, face infarc și moare. Exact ca omul suferă și animalul”, ne explică Gigel Marin, fermierul din Maxenu, sat al comunei Țintești.
Cireada familiei Marin se află pe o pășune care în alți ani era verde până în luna august, iar rumegătoarele aveau hrană din belșug toată vara. De câțiva ani, de când seceta a pus stăpânire pe câmpiile Bărăganului, iarba se usucă mult mai devreme. Niciodată, însă, pășunea nu s-a îngălbenit așa devreme, ca în sezonul acesta. Ca să-și salveze animalele, fermierii au început să taie porumbul de pe câmp și să-l arunce pe pajiște.
„Tăiem de pe tarlaua de porumb și le aducem să mănânce. Zilnic le aducem câte o remorcă de coceni. Sunt și coceni verzi printre ei, sunt și uscați. Mănâncă dimineață și așa le vezi toată ziua, nemișcate. Uite, am adus o remorcă de coceni de pe tarla, care au venit au venit, care nu, au stat împrăștiate, fără chef să mănânce”, spune crescătorul de animale din Maxenu.
Vacile sunt mai greu de întreținut în această perioadă, deoarece smocurile de iarbă sunt foarte mici. Ciocanii de porumb aduși în fiecare dimineață le sunt de mare ajutor crescătorilor. Familia Marin mai are pe aceeași pajiște din Maxenu o turmă cu peste 300 de oi și capre. Ele încă mai pot pășuna câteva săptămâni, cât mai găsesc smocuri de verdeață. Hrana animalelor va dispărea însă de pe câmp, dacă nu vor fi precipitații abundente în următoarele săptămâni.
Crescătorii de animale sunt siguri că pășunatul se va termina mai devreme decât în alți ani. Mulți proprietari se gândesc deja să-și aducă animalele acasă, pentru a le hrăni cu ce au în ogradă, însă vor intra mai repede în furajele care ar trebui să ajungă toată iarna. O parte din fermieri ar putea să vândă din animale, dacă vor rămâne fără hrană pentru ele în sezonul rece.
„Sunt două variante de rezolvare, ori le vindem, ori cumpărăm nutreț din zonele în care s-a făcut. Anul trecut am cumpărat ca să pot să le țin, la un moment dat o să se termine și bănuții, și cred că mai degrabă drumul lor o să fie la abator. În câțiva ani, cinci, șase, zece ani, o să ajungem să le arătăm copiilor în carte sau la grădina zoologică. În ritmul ăsta, totul se duce jos, se vinde, ori ne ducem afară sau ne căutăm serviciu”, spune Florin Marin, crescător de animale din Țintești.
Bărăganul seamănă cu un deșert galben, din cauza vegetației uscate. Pe izlazul aflat de-a lungul râului Călmățui, oile și caprele lăsate de ciobani la păscut pot fi numărate pe degete. Se hrănesc cu puțina vegetație rămasă pe câmp și scoarța salcâmilor sub care se feresc de soarele arzător.
