sâmbătă, 15 iunie, 2024

Roca din care se produce dinamita, extrasă dintr-o carieră din Munții Buzăului

Roca din care se produce dinamita, extrasă dintr-o carieră din Munții Buzăului

Facebook
Twitter
Email

Subsolul bogat al satelor de pe Valea Sibiciului (jud. Buzău) conține nu numai chihlimbar, prețioasa rășină care a dat faimă comunei Colți, ci și o rocă sedimentară, diatomit, folosită printre altele la fabricarea dinamitei.

Fosta carieră de diatomit se află pe raza localității Pătârlagele, pe dealul Burdușoaia, și este o atracție turistică din ce în ce mai explorată mai ales de către iubitorii de fotografie, pentru peisajul rămas după extracție.

Arealul stâncos se găsește pe malul stâng al râului Buzău, la confluenţa cu Valea Sibiciului. Fosta carieră de diatomit este aproape de orașul Pătârlagele. Ciprian Chiriac, ghid din Colți, comună de pe Valea Sibiciului, spune că locul, acum cu aspect de munte cu vârful retezat, este din ce în ce mai frecventat de turiști porniți în căutarea unor locuri unice.

Potrivit localnicilor, cariera de diatomit a funcționat mai bine de o jumătate de secol, până pe la începutul anilor `90. A fost abandonată, deși rezerva de material este încă mare.

„Când eram mic, funcționa cariera. Plecau de acolo basculante încărcate cu diatomit pentru diverse fabrici din țară. Chiar și la noi, în Pătârlagele, era folosit la producerea de bolțari și chirpici. Are multe întrebuințări chiar și-n grădini, la animale. Sătenii dau la porci diatomit fărâmițat pentru că are calciu”, ne spune Ciprian Chiriac.

Bulgărele de diatomit este ușor, seamănă cu o bucată de cretă și are densitate scăzută. Materialul din care este alcătuit este oxidul de siliciu, neutru din punct de vedere chimic, care nu se dizolvă în apă și care privit la microscop are diferite forme de cristalizare.

”S-a format din organisme de tip diatomee, organisme uni sau pluricelulare. Mai generic, fitoplancton, care a trăit probabil în oceane, s-a depus şi a format asemenea depozite de roci”, a explicat pentru digi24 Virgil Marinescu, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA) București.

Este o rocă poroasă, uşoară, friabilă, cu multe aplicaţii. Se utilizează ca material izolant, ca material filtrant, ca agregat pentru betoane, inclusiv ca suport pentru fabricarea dinamitei și a altor explozivi.

„Este folosit ca material de impregnare, pur și simplu trinitratul de glicerină e impregnat cu ajutorul acestui material, rezultând un produs care poate fi transportat relativ stabil”, a mai explicat cercetătorul Virgil Marinescu, de la ICPE-CA București.

Diatomitul este recomandat și în agricultură, spune Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, București, pentru efectul său insecticid și de stimulare a procesului de germinare a semințelor și creșterea plantelor, precum și de absorbție și reținere a nutrienților și apei administrate.

Datele au fost obținute în urma unui experiment efectuat de Ioana Florescu și Constantina Chireceanu. Cele două cercetătoare au pus un număr de o sută de semințe în contact cu 300 de miligrame de diatomit pulbere într-un recipient.

„În condiții de laborator, s-a observat că beneficiile diatomitei ca înveliș pentru semințele de floarea soarelui s-au manifestat prin stimularea germinării semințelor și a creșterii plantelor tinere după răsărire. Germinarea și creșterea mai rapidă ar putea ajuta plantele în zonele aride și cu soluri sărace”, este concluzia studiului.

Diatomitul este o rocă sedimentară silicioasă, formată din roci stratiforme care au în componență cam 50% resturi de diatomee prinse într-o masă de opal, de culoare alb-gălbuie până la brună, friabile și aspre la pipăit, cu textură omogenă și cu porozitate ridicată.

 

Informaţiile publicate pe site-ul stiridebuzau.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 150 de caractere, cu citarea sursei.