Buretele vegetal produs în laboratoarele Stațiunii de Cercetare Legumicolă (SCDL) Buzău a fost scos la vânzare. Produsul este aclimatizat și brevetat în țara noastră din toamna anului trecut și este căutat în special pentru efectele benefice asupra pielii.
Buretele vegetal se profilează ca un concurent serios al produselor sintetice de pe piață. Este sută la sută vegetal, biodegradabil, iar acțiunea lui activează circulația sângelui, exfoliază piele în mod delicat și contribuie la diminuarea țesului adipos.
În magazinele de specialitate, un burete de zece centimetri costă între 20 și 50 de lei, iar aici se vinde cu prețuri ce variază între 8 și 12 lei, în funcție de dimensiune. De când a apărut anunțul pe geamul magazinului și pe internet, cumpărătorii nu au încetat să apară.
”Prima dată am făcut comandă de zece bucăți, credeam că rămân cu ele pe stoc și văd că vine lumea, rămân fără, iar aducem deci vânzarea merge foarte bine”, declară Victorița Păltinuș, vânzătoare.
Acest burete cu origini asiatice a ajuns în România în anii ’60, însă abia anul trecut soiul a fost aclimatizat la Buzău.Textura lui, formată din sute de fibre vegetale, exfoliază foarte bine pielea.
„Acest burete vegetal din noul soi obținut Elida este important pentru că el deține în structura lui saponide naturale vorbim de un șampon, un săpun natural pe care îl degajă lent și atunci când îl utilizăm avem alături de buretele vegetal și dezinfectantul natural”, declară Costel Vânătoru, cercetator SCDL Buzău.
De peste un deceniu, leguma din care se produce buretele natural este cultivată an de an în serele Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, pentru ameliorarea speciei. Luffa este originară din Asia, are forma unui dovleac, este comestibilă înainte de maturizare, după care devine fibroasă.
„Vorbim de primul soi comercial românesc. Este de mai mulţi ani în România, însă acesta este primul soi brevetat. Deci, suntem pregătiţi cu seminţe sau răsaduri pentru cultivatori. Fructul, când e tânăr, înlocuieşte cu succes dovlecelul. În jurul acestei plante se poate crea o adevărată industrie”, precizează cercetătorul Costel Vânătoru.
Fructul uscat de luffa se foloseşte şi în industrie ca filtru pentru motoare, în construcţii, la izolarea termică şi fonică a caselor, dar şi în componenţa unor medicamente, precum şi ca plantă ornamentală.
Luffa Cylindrica se coace la începutul toamnei iar fructul poate rămâne multă vreme pe plantă, uscat. A fost aclimatizată la Buzău, iar treptat au fost create mai multe specii care s-au adaptat condiţiilor meteorologice şi pedologice de la staţiunea de cercetare.
Culese înainte de a deveni fibroase, fructele tinere pot fi consumate asemenea dovlecelului, iar uleiul de luffa este folosit în Statele Unite la fabricarea săpunului.