A început recepția lucrărilor la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău, după 4 ani și 8 luni cât a durat reabilitarea, o perioadă cu mult peste cea prevăzută în contract. Greul acestor lucrări l-au dus muncitorii asiatici, transmite viceprimarul Buzăului, Ionuț Apostu. ”Vreme de 4 ani pe șantier s-au perindat aproape o suta de indieni, oameni serioși și dedicați muncii lor”, a scris edilul pe Facebook.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, managerul de proiect, viceprimarul Ionuț Apostu, și reprezentanți ai constructorului au participat, luni, la recepția finală a lucrării care s-a întins pe mai bine de patru ani. După o scurtă perioadă de timp în care se va monta mobilierul existent și elementele de tehnică aflate deja în dotare, elevii vor putea reveni în clădirea reabilitată total și modernizată.
Cei doi edili s-au arătat mulțumiți de imaginea noii clădiri, care dispune de dotări moderne și de elemente ce fac din ea cea mai sigură școală din oraș. Sălile sunt spațioase, bine încălzite, iar toate sunt dotate cu câte un videoproiector de ultimă generație. De asemenea, clădirea este prevăzută cu un sistem de desfumare, unic în Buzău, care ajută la evacuarea fumului și a gazelor fierbinți, în cazul unui incendiu.
A doua zi după vizita în clădirea reabilitată, viceprimarul Ionuț Apostu a postat un mesaj pe Facebook prin care a ținut să sublinieze că proiectul de anvergură a fost dus la bun sfârșit și cu ajutorul unui mare număr de muncitori asiatici.
„Nu vreau astăzi să postez poze din interior, îi las pe eminescieni să-l descopere! Altceva vreau să subliniez. Vreau să rămână consemnat în istoria acestui oraș că greul acestor lucrări l-au dus indienii! Vreme de 4 ani pe șantier s-au perindat aproape o suta de indieni, oameni serioși și dedicați muncii lor. Și au lucrat bine, nu o spun eu, ci constructorii! I-am cunoscut pe mulți dintre ei în desele vizite pe șantier”, a scris Ionuț Apostu.
Viceprimarul Ionuț Apostu spune că a mers frecvent pe șantier, în cei peste patru ani de la debutul lucrărilor, astfel că i-a cunoscut pe câțiva dintre meseriașii veniți de la mii de kilometri distanță.
„I-am urmărit fascinat cum își prepară singuri, chiar pe șantier, mâncărurile tradiționale. Le-am ascultat poveștile de viață, adevărate drame umane, pentru că și-au lăsat acasă soțiile și copiii, la mii de kilometri, pentru un trai mai bun. Cei mai mulți au acasă doi până la cinci copii. Nu e ușor! Nu știu cu cât au fost plătiți și dacă a meritat acest efort, în schimb merită astăzi să le transmit mulțumiri”, a transmis vicele Apostu.
Edilul buzoian mărturisește că, la începutul lucrărilor, în toamna anului 2019, l-a cunoscut pe Gurwinder Singh, „cu celebrul său turban roșu, semn al apartenenței la Sikhism, o religie monoteistă apărută în India în secolul XV”.
Luni, la recepție, viceprimarul buzoian s-a fotografiat alături de Shiv Kumar Thakur, supranumit “Chef” de colegi, “inima” întregului grup de indieni, cel care a fost implicat în acest proiect încă de acum 4 ani. „Are doi copii acasă și o soție iubitoare, cărora le trimite lunar bani pentru traiul zilnic. Îi vede doar o dată pe an când merge în concediu! Aceștia sunt oameni pe care comunitatea buzoiană ar trebui să îi țină minte”, a mai scris viceprimarul Apostu.
Să se consemneze în monografie contribuția indienilor
Viceprimarul Apostu și-a exprimat, în același mesaj postat pe Facebook, dorința ca „undeva în monografia acestui Colegiu cu o istorie de 105 ani să se consemneze contribuția lor”. Poate copiii lor vor ajunge vreodată la Buzău și vor spune trecând pe lângă clădirea monumentală: “Aici a lucrat tata!”.
„Vreau să rămână consemnat în istoria acestui oraș că greul acestor lucrări l-au dus indienii! Vreme de 4 ani pe șantier s-au perindat aproape o suta de indieni, oameni serioși și dedicați muncii lor. Și au lucrat bine, nu o spun eu, ci constructorii! I-am cunoscut pe mulți dintre ei în desele vizite pe șantier”, a punctat viceprimarul Buzăului.
Cei mai mulţi dintre indienii aduşi pe şantierul din Buzău s-au aflat pentru prima oară în România. Pe durata lucrărilor, au locuit în incita şcolii, unde le-au fost asigurate dormitoare, vestiare, duşuri şi o sală de mese. Au beneficiat de asemenea de o masă caldă pe zi, asigurată de o firmă locală de catering. ”Între 400 şi 900 de dolari se câştigă în România, ceea ce este satisfăcător pentru că avem totul asigurat şi bani de buzunar oprim foarte puţin”, spunea Gurwinder Singh, în 2020.
Lipsa forţei de muncă şi a specialiştilor în construcţii a determinat tot mai mulţi constructori să apeleze la firme internaţionale de recrutare a forţei de muncă. A fost nevoie o astfel de forță de muncă și pentru proiectul reabilitării colegiului buzoian. Dimineaţa, primeau sarcini de la şeful de şantier, român, apoi timp de zece ore trebăluiau pe şantier.
”Muncitorii din Asia se adaptează la noi însă trebuie să ai un pic de răbdare cu ei. Pe parcursul unui ciclu de lucru sunt ok dar e mai greu când începi noi etape pentru că durează până te faci înţeles. La chestiuni de zidărie sunt foarte buni meseriaşi, zugravii însă nu sunt excepţionali, iar la alte meserii nu am apucat să ajungem”, declara în 2020 Ion Bălan, şeful de şantier.
Colegiul Eminescu are, în acest an școlar, 1.250 de elevi, dintre care 30 au diverse dizabilități. Pentru ei, s-au luat măsurile necesare, astfel că există dotări menite să-i ajute, cum ar fi liftul interior al clădirii, intrările speciale pentru aceștia, prevăzute cu rampe, dar și liftul exterior. Ca element de noutate, amfiteatrul cu tradiție al colegiului va deveni cea mai mare sală de teatru din Buzău, depășind chiar și sălile Consiliului Județean Buzău.
