Sute de turiști aleg la fiecare sfârșit de săptămână să facă drumeții în Munții Buzăului, pentru a vedea renumiții trovanți din comuna Bozioru. ”Babele de la Ulmet” sunt pietre cu forme dintre cele mai ciudate, care ajung să măsoare câțiva metri înălțime.
Trovanții de la Ulmet atrag ca un magnet sute de turiști în weekend-uri. Dornici de mișcare după sărbătorile care tocmai s-au încheiat, oamenii au luat cu asalt potecile de munte care duc la acest obiectiv.
Odată ajunși în zona trovanților, în fața ochilor li se arată un peisaj aparte. Pietrele cu forme ciudate lasă impresia unui loc desprins parcă dintr-o eră îndepărtată a istoriei, atunci când natura reuşea să creeze primele forme de viaţă.
”Am auzit într-o emisiune TV, apoi am căutat pe internet și am vizitat din curiozitate. Îmi plac, sunt deosebite, interesante și abia așteptăm să le vedem pe toate. Îmi propusesem de multă vreme să ajungem aici dar, din păcate, până acum nu am ajuns. Am făcut poze ca să le trimitem prietenilor care, și ei, de multă vreme își tot propun să le viziteze. Vom mai veni cu siguranță aici”, spune un turist din Galați.
Vizitatorii, mulți dintre ei veniți pentru prima dată în acest loc, au ținut să facă fotografii lângă fiecare piatră, cu care speră să își impresioneze prietenii. La unison, turiștii spun că au ales acest loc pentru a face mișcare, după mesele îmbelșugate de Paște și 1 mai.
”E surprinzător și nu aștepți ca în vârf de deal să găsești un peisaj care seamănă cu o deltă, cu nisip și pietre. E ceva special, e un loc pe care merită să îl recomanzi prietenilor, chiar dacă e un drum mai greu de parcurs. Merită orice efort”, declară un tânăr din București.
Grupul de stânci care seamănă cu nişte farfurii zburătoare se află pe raza satului Ulmet, comuna Bozioru, aflată la 44 de kilometri distanţă de municipiul Buzău. Drumul cu maşina poate fi parcurs în aproximativ 50 de minute.
Trovanţii sunt formaţiuni naturale, având acelaşi mod de formare cu cel al babelor din Bucegi
Potrivit geologilor, trovanţii sunt forme de microrelief care se dezvoltă în straturile de nisip, datorită apelor subterane calcaroase care le spală şi le sedimentează în timp. Modul de formare al trovanţilor este acelaşi cu cel al perlelor.
Întregul proces determină creşterea acestor formaţiuni, din inima pământului către suprafaţă, tocmai de aceea, ineditele forme de relief primind popular numele de „pietre vii”. Una dintre legendele locului spune că formaţiunile stâncoase cresc și îşi pot schimba locul. Unul dintre bolovani ar fi fost chiar mutat din locul lui de o forţă nevăzută.
”În vreme ce un localnic se afla la munca pământului pe proprietatea sa, acolo unde de multă vreme se stabilise unul dintre trovanţi după ce se prăvălise din coastă, la Bâlca, cum e cunoscut locul, aude deodată un zbârnâit spunea el. Trezindu-se din ciudata stare, observă că bolovanul cu pricina se deplasase. Multă vreme, oamenii din sat măsurau regulat distanţa de la bolovan la Bâlca, un bazin de captare a apei, şi au constatat că o dată la șapte ani acesta s-ar deplasa cu unul sau doi metri”, ne povesteşte Diana Gavrilă, ghid turistic din zonă.
Formaţiunea stâncoasă se află pe un platou de nisip, izolat, iar unele dintre stânci sunt perfect ovale, altele având forma unor farfurii zburătoare. Cea mai înaltă dintre babele de la Ulmet are doi metri. Impresionează însă unele forme perfect rotunde ale câtorva stânci care stau pe jumătate îngropate în nisipul moale din vârful dealului.
Turiştii care ajung la trovanți mai pot vizita, într-un interval de circa cinci ore, Vulcanii Noroioşi, Muzeul Chihlimbarului de la Colți și Biserica Rupestră de la Aluniş.
