Care sunt pericolele care vă ameninţă sănătatea în sezonul rece

Vântul puternic, zăpada, temperaturile scăzute, ceaţa şi umiditatea fac ca organismul nostru să fie vulnerabil la cele mai comune afecţiuni de sezon, precum răceala şi gripa, ori să dezvolte complicaţii ale unor boli cu care ne confruntăm de mai multă vreme. Atenţie mai ales la degerături, pentru că ele se pot solda chiar şi cu amputarea membrelor afectate.

Banala răceală este cea răspândită afecţiune a iernii. Putem răci fie trebăluind câteva minute în curte sau pe balcon, fie intrând în contact cu persoane deja suferinde. Sunt responsabile de apariţia bolii aproximativ 200 de virusuri, riscul de contactare fiind mai mare la cei care au polipi nazali, astm bronşic sau rinită alergică.

După două-trei zile de la contactarea virusului, răceala se manifestă prin inflamarea gâtului, strănut puternic şi dureri de cap. ”Răceala este o afecţiune care are o simptomatologie mult mai uşoară comparativ cu gripa. Ea debutează cu o uşoară oboseală, cu cefalee, durere în gât, rinoree apoasă, adică ne curge nasul foarte frecvent, cu strănut, cu dureri musculare uşor de suportat”, explică dr. Angela Mazdrag.

Tratamentul este reprezentat de repaus, administarea de vitamina C, aspirină şi paracetamol, cât şi sporirea consumului de lichide calde, precum ceaiul sau supele bogate în legume. De asemenea, nu trebuie uitat siropul de echinaceea, din care se ia câte o măsură, de trei ori pe zi.

Gripa poate fi confundată uşor cu o răceală, iar netratată corespunzător poate duce la complicaţii grave cum ar fi meningita, encefalita, miocardita şi pneumonia, toate fiind mortale. ”Răceala este dată de rinovirusuri care sunt mai puţin contagioase decât în cazul virusului gripal de tip A şi B, care este foarte contagios. O răceală poate să dureze între trei şi şapte zile, dacă este tratată corect. Dacă nu, poate să ajungă şi la zece zile. Gripa de la început durează între şapte zile şi două săptămâni”, spune Angela Mazdrag, medic de familie.

Trebuie ştiut că, gripa este o boală infecţioasă a căilor respiratorii, foarte contagioasă. Spre deosebire de răceală, ea este severă pentru că debutează brusc, cu febră mare şi tuse seacă. Gripa este mult mai des întâlnită în intervalul noiembrie – februarie deoarece sistemul imunitar este sensibil în timpul sezonului rece şi organismul necesită o îngrijire mai atentă.

Ca tratament puteţi consuma cât mai multe lichide, în special compoturi, supe, ceaiuri călduţe, nu fierbinţi. Staţi în repaus şi administraţi-vă vitamina C dar şi siropuri speciale de pătlagină sau cătină, pentru a combate tusea puternică. Luaţi antibioticele recomandate de medic şi administraţi-vă complementar supozitoare cu efect antitermic. Portocalele, kiwi, lămâile, usturoiul, ceapa, ţelina, spanacul, mandarinele şi merele ajută şi ele organismul în lupta cu boala şi vă întăresc imunitatea.

Ceaţa şi umezeala afectează mai ales persoanele care suferă de afecţiuni cardio-respiratorii sau psiho-afective. Dacă cei din prima categorie respiră tot mai greu din cauza condiţiilor meteo şi au crize de astm sau anginoase, ceilalţi se confruntă cu dureri de cap, depresii sau lipsa de concentrare.

Medicii spun că aceste categorii de pacienţi trebuie să evite pe cât posibil ieşirile în aer liber. ”Cel mai mult au de suferit bronşiticii cronici şi astmaticii, cardiacii suferă şi ei foarte mult şi diabeticii. Trebuie evitată ieşirea în aer liber, să aibă o vestimentaţie adecvată, nu trebuie să facă un efort fizic exagerat în condiţiile de umiditate şi ceaţă, ci numai plimbări uşoare, şi totdeauna să îşi protejeze căile respiratorii”, spune dr. Felicia Vasile, director medical al Spitalului Râmnicu Sărat.

Ceaţa şi umiditatea din această perioadă determină acutizări ale afecţiunilor cardio-respiratorii şi ale celor reumatismale. Zeci de pacienţi vin la cabinetele medicilor şi solicită tratament pentru crize de astm sau anginoase, dar şi pentru dureri reumatice şi discopatii. Medicii spun că persoanele afectate de vremea din această perioadă trebuie să nu renunţe la tratamentul prescris.

Mai mult trebuie să aibă o alimentaţie bogată în vitamine şi proteine şi pe cât posibil să evite ieşirile în aer liber în zilele cu ceaţă şi umiditate persistentă. Ceaţa presupune suprasaturarea aerului cu vapori de apă şi este un factor de stres pentru organism în efortul de adaptare la mediul înconjurător. Intensitatea simptomelor creşte odată cu înaintarea în vârstă, dar şi în funcţie de gravitatea unor boli.

Expunerea îndelungată la frig generează degerăturile, care apar de cele mai multe ori la nivelul pielii feţei, mâinilor şi picioarelor. Rănile sunt provocate de scăderea anormală a temperaturii corpului şi sunt asociate cu tulburarea circulaţiei sanguine. Primele semne ale degerăturii sunt reprezentate de înroşirea violacee a pielii în zona afectată, apariţia ulceraţiilor sau a băşicilor, durere insuportabilă asemenea arsurilor şi în cele din urmă amorţeală.

Nu există un tratament special pentru degerături, ci mai degrabă un prim ajutor constituit din comprese cu apă călduţă aplicate în zona bolnavă, masaj uşor cu alcool camforat, administrarea unui supliment de vitamine şi tratament vasodilatator. Părţile corpului degerate vor rămâne mereu sensibile la frig, asta dacă nu vă aflaţi în situaţia în care medicii nu mai pot face nimic, iar amputarea este iminentă.

Fii Reporter
Loading...
DISTRIBUIȚI